Economia circulară a devenit un subiect esențial în dezbaterile despre sustenabilitate, gestionarea resurselor și protejarea mediului înconjurător.
Spre deosebire de modelul economic liniar – în care extragem, producem, folosim și aruncăm – economia circulară propune un sistem regenerativ, în care resursele sunt păstrate în economie cât mai mult timp posibil, deșeurile sunt reduse la minimum, iar produsele sunt proiectate pentru reutilizare, recondiționare sau reciclare.
Această abordare influențează profund modul în care sunt emise și respectate autorizațiile de mediu, mai ales în contextul reglementărilor tot mai stricte privind gestionarea deșeurilor.
Principiile economiei circulare
Economia circulară se bazează pe câteva principii fundamentale care vizează reducerea impactului negativ asupra mediului și utilizarea eficientă a resurselor:
- Proiectarea produselor pentru durabilitate, reparabilitate și reciclare – astfel, produsele pot fi refolosite sau transformate în alte produse la finalul ciclului de viață.
- Închiderea buclei materiale – materialele sunt colectate, procesate și reintegrate în lanțul de producție, reducând nevoia de resurse noi.
- Energie din surse regenerabile – un model circular funcționează optim dacă energia utilizată provine din surse curate.
- Model de business colaborativ – încurajează partajarea resurselor, reparațiile locale și economia bazată pe servicii în locul celei bazate exclusiv pe produse.
Aceste principii nu sunt doar teoretice. Ele stau la baza multor politici și reglementări europene și naționale care influențează activitatea economică și obligațiile legale ale operatorilor.
Legătura directă dintre economia circulară și regimul deșeurilor
Una dintre cele mai clare manifestări ale tranziției către economia circulară este reprezentată de reglementările referitoare la deșeuri. În România, ORDONANȚA DE URGENȚĂ nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deșeurilor joacă un rol esențial în alinierea legislației naționale cu directivele europene.
Această ordonanță stabilește responsabilitățile deținătorilor de deșeuri, ale autorităților publice și ale operatorilor economici în vederea gestionării eficiente și sigure a deșeurilor.
Prin această ordonanță, sunt reglementate elemente cheie precum:
- Obligativitatea clasificării și colectării separate a deșeurilor;
- Stabilirea obiectivelor de reciclare și reutilizare;
- Trasabilitatea deșeurilor și responsabilitatea extinsă a producătorilor;
- Sancțiuni pentru nerespectarea obligațiilor privind gestionarea deșeurilor.
Această abordare legală sprijină economia circulară prin forțarea unei mai bune gestionări a resurselor și reducerea deșeurilor. Practic, legea încurajează ca deșeurile să fie considerate materii prime secundare și nu resturi inutile, iar întregul lanț economic să adopte practici sustenabile.
- evidente si raportari
- (re)autorizari si vize anuale
- declaratii AFM si OIREP
Autorizațiile de mediu și cerințele economiei circulare
În acest context, autorizațiile de mediu nu mai reprezintă doar un simplu document administrativ necesar funcționării unei afaceri, ci devin un instrument prin care statul verifică dacă un operator economic respectă principiile economiei circulare.
Obținerea unei autorizații de mediu implică, printre altele, demonstrarea conformității cu legislația privind deșeurile, poluarea aerului, consumul de resurse și impactul general asupra ecosistemelor.
Pentru obținerea și menținerea acestor autorizații, companiile trebuie să demonstreze:
- modul în care colectează, depozitează și elimină deșeurile;
- dacă au un plan de prevenire și reducere a generării deșeurilor;
- folosirea eficientă a resurselor (energie, apă, materii prime);
- măsuri pentru reducerea emisiilor și a impactului general asupra mediului;
- capacitatea de a urmări trasabilitatea deșeurilor.
Autorizațiile se reînnoiesc periodic, iar în cadrul procesului de reautorizare se evaluează dacă operatorul și-a îmbunătățit practicile conform noilor cerințe legale și principiilor economiei circulare. De aceea, multe companii aleg să colaboreze cu firme specializate în consultanta în protecția mediului, pentru a se asigura că toate documentațiile sunt conforme și că nu riscă amenzi sau suspendarea activității.
Impactul asupra companiilor și industriei
Tranziția către o economie circulară aduce o serie de provocări pentru companii, în special pentru cele din domenii care generează cantități mari de deșeuri (ex. construcții, industrie alimentară, textile).
Costurile inițiale cu implementarea noilor proceduri, investițiile în echipamente pentru reciclare sau colectare selectivă și adaptarea logisticii pot părea împovărătoare. Însă, pe termen lung, beneficiile sunt multiple:
- Reducerea costurilor cu materia primă;
- Scăderea taxelor de mediu și a penalizărilor;
- Acces mai ușor la finanțări europene și naționale pentru proiecte verzi;
- Reputație pozitivă în rândul consumatorilor și partenerilor de afaceri.
Mai mult, economia circulară stimulează inovația. Companiile sunt încurajate să regândească modul în care își proiectează produsele și lanțurile de aprovizionare, să colaboreze cu alți actori din industrie pentru a valorifica deșeurile sau subprodusele, și să creeze noi modele de afaceri bazate pe închiriere, reparații sau refolosire.
Rolul autorităților și al consultanței specializate
Implementarea unui model economic circular nu este doar responsabilitatea firmelor. Autoritățile joacă un rol decisiv în reglementarea, controlul și susținerea acestui proces.
Prin emiterea de ghiduri, norme tehnice, obiective de reciclare și scheme de responsabilitate extinsă a producătorilor, statul creează un cadru care încurajează companiile să adopte practici sustenabile.
Pe de altă parte, firmele de consultanță în protecția mediului sunt esențiale pentru a traduce aceste cerințe legale într-un limbaj practic. Ele oferă sprijin în:
- elaborarea documentației pentru autorizațiile de mediu;
- implementarea sistemelor de management de mediu (ISO 14001, EMAS);
- identificarea soluțiilor de valorificare a deșeurilor;
- optimizarea proceselor interne din perspectiva sustenabilității;
- comunicarea cu autoritățile și evitarea litigiilor sau sancțiunilor.
Colaborarea cu un consultant de mediu devine astfel o investiție strategică, care aduce atât conformitate legală, cât și valoare economică pe termen lung.
Viitorul economiei circulare în România
România se află încă într-o fază incipientă a implementării reale a economiei circulare, în ciuda existenței unui cadru legal coerent. Problemele de infrastructură, lipsa unei culturi organizaționale orientate spre sustenabilitate și rezistența la schimbare sunt obstacole semnificative. Cu toate acestea, semnele unei schimbări sunt vizibile:
- tot mai multe companii investesc în echipamente de sortare și reciclare;
- apar inițiative de simbioză industrială între firme din același parc industrial;
- proiectele finanțate prin PNRR includ capitole dedicate economiei circulare;
- universitățile și ONG-urile dezvoltă programe de educație în acest domeniu.
Pe măsură ce cerințele legale devin mai stricte, iar consumatorii devin mai conștienți de impactul produselor pe care le cumpără, economia circulară va deveni o normă, nu o opțiune. Autorizațiile de mediu, împreună cu alte instrumente de reglementare, vor juca un rol crucial în susținerea acestui proces de tranziție.
Economia circulară reprezintă mai mult decât o tendință ecologică – este o necesitate în contextul actualei crize de resurse și al schimbărilor climatice. Autorizațiile de mediu sunt unul dintre mecanismele prin care acest model economic se implementează concret, obligând companiile să adopte practici sustenabile și conforme cu legea.
Alegerea unui partener profesionist pentru consultanță în protecția mediului poate face diferența între conformitate și sancțiune, dar mai ales între stagnare și progres într-o economie în continuă transformare.
