CBAM este una dintre cele mai importante schimbări europene pentru companiile care importă anumite produse cu amprentă mare de carbon. Mecanismul nu vizează toate firmele, dar poate avea un impact direct asupra celor care aduc în Uniunea Europeană produse din sectoare precum fier și oțel, ciment, aluminiu, îngrășăminte, electricitate sau hidrogen.
Pentru aceste companii, conformarea nu mai înseamnă doar o formalitate administrativă, ci o condiție esențială pentru continuitatea importurilor și pentru evitarea riscurilor comerciale.
CBAM, adică Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră, a fost creat pentru a reduce riscul ca producția cu emisii mari să fie mutată în țări cu reguli climatice mai puțin stricte.
Practic, firmele care importă anumite bunuri trebuie să raporteze emisiile încorporate în produse și, în etapa definitivă, să suporte un cost asociat acestor emisii. Mecanismul a avut o perioadă tranzitorie între 2023 și 2025, iar regimul definitiv se aplică din 2026.
Ce firme intră sub incidența CBAM?
Sunt vizate în primul rând firmele care importă în Uniunea Europeană produse încadrate în categoriile CBAM. Nu contează doar domeniul general de activitate, ci mai ales codurile vamale ale produselor importate.
O companie de construcții, un distribuitor, un producător industrial sau o firmă de comerț poate intra sub incidența CBAM dacă aduce din afara UE materiale sau produse incluse în lista mecanismului.
Sectoarele vizate inițial de CBAM sunt cimentul, fierul și oțelul, aluminiul, îngrășămintele, electricitatea și hidrogenul, inclusiv anumite produse și precursori din aceste categorii. În paralel, companiile trebuie să privească această obligație împreună cu restul responsabilităților de mediu, inclusiv cele privind gestiunea deșeurilor.
De exemplu, ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deșeurilor rămâne relevantă pentru modul în care firmele își organizează fluxurile interne, evidențele și responsabilitățile privind deșeurile generate.
Exemple de companii care ar trebui să verifice dacă au obligații CBAM
Nu toate firmele care lucrează cu metal, ciment sau aluminiu sunt automat obligate să raporteze CBAM. Diferența apare în funcție de proveniența produselor, rolul firmei în lanțul comercial și încadrarea exactă a bunurilor importate. De aceea, prima verificare ar trebui să pornească de la documentele vamale și de la codurile produselor.
În practică, ar trebui să fie atente în special:
- firmele care importă fier, oțel, profile, țevi, table sau alte produse metalice din afara UE;
- companiile care aduc aluminiu sau produse din aluminiu;
- importatorii de ciment sau produse pe bază de ciment;
- firmele care importă îngrășăminte pentru agricultură sau distribuție;
- companiile care cumpără produse industriale de la furnizori non-UE;
- firmele care lucrează cu furnizori externi și nu au claritate asupra emisiilor asociate produselor.
Această verificare este importantă chiar și atunci când firma nu produce bunurile respective, ci doar le importă sau le distribuie mai departe. În CBAM, importatorul are un rol central, deoarece el trebuie să dețină și să transmită informațiile necesare.
De ce este importantă conformarea din timp?
Conformarea CBAM nu se poate face corect în grabă. Datele privind emisiile trebuie obținute de la furnizori, verificate, organizate și raportate într-un format acceptat. Pentru multe firme, cea mai dificilă parte nu este completarea unui formular, ci obținerea informațiilor corecte din lanțul de aprovizionare.
O firmă care nu se pregătește din timp poate ajunge în situații dificile:
- nu primește la timp datele de la furnizori;
- nu știe dacă produsele importate intră sau nu sub incidența CBAM;
- raportează date incomplete sau incorecte;
- întâmpină blocaje în relația cu partenerii;
- riscă întârzieri, costuri suplimentare sau probleme la import.
Începând cu etapa definitivă, CBAM devine mai mult decât o obligație de raportare. El influențează costurile, strategia de achiziții și relația cu furnizorii din afara Uniunii Europene. De aceea, firmele trebuie să trateze mecanismul ca pe un element de management al riscului, nu doar ca pe o cerință administrativă.
Ce pași ar trebui să facă o firmă pentru conformare?
Primul pas este identificarea produselor importate și verificarea codurilor vamale. Fără această etapă, firma nu poate ști clar dacă are obligații CBAM. Apoi trebuie analizată relația cu furnizorii, deoarece aceștia trebuie să poată transmite informații despre emisiile încorporate în produsele livrate.
Un proces corect de conformare ar trebui să includă:
- verificarea tuturor importurilor relevante;
- identificarea produselor care intră în sfera CBAM;
- solicitarea datelor privind emisiile de la furnizori;
- organizarea documentelor într-un sistem intern clar;
- stabilirea responsabililor pentru raportare;
- monitorizarea modificărilor legislative și a termenelor aplicabile.
Aceste etape ajută compania să evite deciziile luate pe presupuneri. În multe cazuri, sprijinul unui consultant de mediu poate simplifica procesul, mai ales atunci când firma are importuri recurente, mai mulți furnizori sau produse greu de încadrat.
CBAM poate influența direct costurile și parteneriatele
Pentru firmele vizate, CBAM poate schimba modul în care sunt alese sursele de aprovizionare. Furnizorii care pot oferi date clare și produse cu emisii mai reduse pot deveni mai avantajoși pe termen lung. În schimb, lipsa transparenței poate crea costuri suplimentare sau dificultăți de conformare.
Companiile care se organizează din timp vor avea un avantaj practic: vor ști ce importă, ce documente trebuie să ceară, ce obligații au și cum își pot adapta strategia. Într-un context economic în care cerințele de mediu devin tot mai importante, conformarea CBAM nu este doar despre respectarea legii, ci și despre protejarea afacerii, a contractelor și a reputației companiei.
