CBAM – Mecanismul de Ajustare la Frontieră pentru Carbon – a fost introdus de Uniunea Europeană ca răspuns la o problemă tot mai discutată: scurgerea de carbon („carbon leakage”).
Pe scurt, pentru a evita ca producția poluantă să fie mutată în țări cu standarde de mediu mai slabe, iar apoi bunurile să fie importate în UE la prețuri mai mici, Comisia Europeană a creat un cadru prin care aceste produse sunt taxate în funcție de emisiile generate la sursă.
Acest mecanism nu doar că echilibrează competiția pe piața internă, dar încurajează și alinierea globală la obiectivele climatice.
În primă fază, CBAM se aplică anumitor categorii de produse, cum ar fi cimentul, aluminiul, fierul și oțelul, îngrășămintele, electricitatea și hidrogenul. În timp, lista ar putea fi extinsă. Pentru firmele care importă aceste bunuri, neconformarea nu mai este doar o problemă de reglementare, ci devine un risc major de business.
Regulile sunt clare. Ce se întâmplă dacă nu le respecți?
Neconformarea cu regulile CBAM implică multiple riscuri, de la sancțiuni financiare și până la pierderi comerciale, daune de imagine sau excluderea din rețele de parteneriat. Sistemul CBAM este construit în jurul unui mecanism de raportare și taxare echitabilă a emisiilor încorporate.
În perioada de tranziție (2023–2025), importatorii trebuie să raporteze trimestrial aceste emisii. Din 2026, vor avea obligația să achiziționeze certificate CBAM care reflectă cantitatea de carbon emisă.
Ce se întâmplă dacă nu te conformezi?
- Dacă nu depui raportul CBAM la timp, ești pasibil de amendă.
- Dacă depui un raport incorect sau incomplet, riști sancțiuni suplimentare.
- Dacă nu plătești certificatele necesare din 2026, autoritățile pot suspenda importurile și te pot sancționa progresiv.
- Dacă nu cooperezi cu autoritățile sau refuzi controalele, riști investigații și blocaje vamale.
Neconformarea nu e o simplă greșeală birocratică, ci un comportament cu potențial de impact financiar serios.
Cum se corelează cu legislația națională?
Pe lângă regulile europene, firmele trebuie să respecte și cadrul legal intern. În România, OUG 92/2021 prevede obligații clare pentru operatorii economici în domeniul gestionării deșeurilor și al responsabilității extinse a producătorilor.
Această ordonanță reglementează trasabilitatea deșeurilor, obligațiile de raportare, respectarea țintelor de colectare și reciclare, precum și sancțiunile aplicabile în caz de nerespectare.
Astfel, dacă o companie nu respectă nici cerințele CBAM, nici cele impuse de OUG 92/2021, se poate confrunta cu un cumul de sancțiuni – atât din partea autorităților vamale, cât și a celor de mediu. În plus, există riscul de audituri, interdicții temporare sau permanente și chiar suspendarea licenței de funcționare în cazuri grave.
Riscuri financiare și comerciale directe
Orice întârziere în adaptarea la cerințele CBAM poate genera pierderi semnificative. În lipsa conformării, importatorii pot fi obligați să plătească amenzi, să refacă rapoarte, să suporte costuri de stocare în vamă sau chiar să piardă marfa. De asemenea, din 2026, lipsa achiziției certificatelor CBAM poate bloca complet accesul pe piața UE.
Pe lângă riscurile financiare, apar și cele comerciale:
- clienții care cer dovezi de sustenabilitate pot renunța la colaborare;
- partenerii logistici pot evita lucrul cu firme neconforme;
- reputația companiei este afectată, mai ales în industriile cu expunere publică;
- este posibil ca accesul la finanțare să devină mai dificil dacă nu există politici ESG clare.
Impactul asupra lanțului de aprovizionare
CBAM nu este o reglementare care afectează doar importatorul final, ci are ramificații în tot lanțul. Firmele care lucrează cu furnizori din afara UE trebuie să obțină date exacte despre emisiile încorporate. Aceasta presupune:
- audituri de proces la sursă;
- colectarea de date de la producători care poate fi anevoioasă;
- instruirea partenerilor în noile standarde;
- actualizarea contractelor pentru a include responsabilități privind CBAM.
Dacă furnizorul nu oferă datele cerute, importatorul poate fi în imposibilitatea de a raporta corect sau de a importa produsul. În consecință, CBAM devine un criteriu de selecție pentru partenerii de business.
Neconformarea atrage și riscuri indirecte
Pe lângă pierderile directe, există și o serie de efecte colaterale. De exemplu, o firmă care nu respectă CBAM poate atrage controale din partea autorităților pe alte domenii: fiscalitate, protecția consumatorilor, mediu sau muncă. În plus, neconformarea poate duce la:
- creșterea costurilor administrative pentru a remedia situațiile post-factum;
- neeligibilitatea pentru proiecte cu finanțare europeană;
- pierderea unor certificări ISO sau alte standarde recunoscute;
- dificultăți în participarea la licitații publice sau internaționale.
Așadar, impactul nu este doar punctual, ci se poate propaga în întreaga activitate a companiei.
Măsuri concrete pentru a evita riscurile
Pentru a preveni problemele, companiile ar trebui să adopte o abordare proactivă. Printre măsurile utile:
- identificarea produselor vizate de CBAM;
- maparea lanțului de aprovizionare și solicitarea datelor de la furnizori;
- desemnarea unui responsabil intern pentru conformare;
- implementarea unui sistem de raportare digitalizat;
- urmărirea calendarului de raportare și actualizarea periodică a procedurilor.
Pași esențiali în adaptarea la CBAM:
- urmărește trimestrial obligațiile de raportare (perioada de tranziție);
- înregistrează-te ca importator CBAM în sistemul european;
- achiziționează certificate CBAM din 2026, proporțional cu emisiile raportate;
- păstrează documentația justificativă minim 4 ani;
- adaptează contractele comerciale cu clauze CBAM specifice.
CBAM, un semnal clar privind direcția economică a UE
CBAM nu este un proiect izolat, ci face parte dintr-o strategie mai amplă de decarbonizare a economiei europene. La fel cum certificările de calitate au devenit o condiție în trecut, raportarea emisiilor de carbon va deveni în curând un criteriu esențial de eligibilitate în relațiile comerciale.
Firmele care se aliniază din timp vor avea de câștigat: își consolidează imaginea, păstrează partenerii valoroși, evită sancțiuni și pot profita de avantajele oferite de investițiile în tehnologie verde. În schimb, cele care ignoră această tranziție se vor confrunta cu pierderi greu de recuperat.
