Într-o eră a intensificării politicilor climatice și a eforturilor pentru reducerea emisiilor globale de carbon, Uniunea Europeană a introdus Mecanismul de Ajustare la Carbon la Frontieră (CBAM), o inițiativă majoră menită să sprijine obiectivele de mediu. Această măsură vizează evitarea relocării producției în țări cu standarde mai slabe și protejarea competitivității industriei europene.
În acest context, lanțurile de aprovizionare și strategiile de import ale companiilor trebuie să se adapteze rapid pentru a răspunde noilor cerințe și pentru a rămâne viabile pe piața europeană.
Ce este CBAM și cum funcționează?
CBAM impune ca importatorii de produse cu un nivel ridicat de emisii de carbon – cum ar fi cimentul, oțelul, aluminiul, îngrășămintele, energia electrică și hidrogenul – să declare emisiile încorporate în produsele importate și să achiziționeze certificate CBAM echivalente.
Aceste certificate reflectă prețul emisiilor de carbon conform Sistemului European de Comercializare a Emisiilor (EU ETS), astfel încât să se asigure un teren echitabil între producătorii europeni și cei din afara UE.
Impactul asupra lanțurilor de aprovizionare
Implementarea CBAM are implicații majore asupra lanțurilor internaționale de aprovizionare. În primul rând, companiile trebuie să își reevalueze sursele externe și să identifice riscurile legate de conformitatea cu noile cerințe.
CBAM obligă importatorii să colecteze date precise despre emisiile din producție, lucru care poate fi dificil pentru partenerii comerciali din țări terțe, mai ales acolo unde reglementările naționale privind emisiile sunt mai puțin riguroase.
În plus, costurile suplimentare generate de achiziționarea certificatelor CBAM vor afecta profitabilitatea și competitivitatea companiilor care se bazează pe importuri. Acest lucru va conduce, inevitabil, la o revizuire a strategiilor de import, pentru a reduce dependența de sursele costisitoare sau neconforme.
Adaptarea strategiilor de import
Pentru a face față provocărilor impuse de CBAM, companiile trebuie să adopte strategii flexibile și inovative.
- Creșterea transparenței și trasabilității
Furnizorii din afara UE trebuie să fie mai transparenți în raportarea emisiilor și să implementeze sisteme de monitorizare a carbonului. Companiile europene vor trebui să colaboreze strâns cu acești furnizori, să efectueze audituri de mediu și să integreze platforme digitale pentru trasabilitate.
- Reorientarea către surse interne sau regionale
Pentru a reduce costurile CBAM, multe companii ar putea decide să își reorienteze aprovizionarea către furnizori din UE sau din regiuni cu politici similare privind emisiile.
Această strategie poate implica modificarea contractelor de furnizare, schimbări în logistica transportului și chiar relocarea unor procese de producție în Europa.
- Investiții în tehnologie și inovare
CBAM poate fi privit și ca o oportunitate de a stimula inovația. Companiile care vor investi în tehnologii de producție cu emisii reduse, în energie regenerabilă și în procese industriale mai curate vor obține un avantaj competitiv semnificativ.
- Integrarea sustenabilității în selecția furnizorilor
CBAM favorizează selectarea furnizorilor care au implementat măsuri concrete de reducere a emisiilor. Această schimbare poate determina formarea unor parteneriate strategice și consolidarea unor lanțuri de aprovizionare mai reziliente și responsabile.
Rolul legislației naționale și europene
Implementarea CBAM nu poate fi privită izolat, ci în corelație cu cadrul legislativ național și european. În România, OUG 92/2021, care reglementează raportarea nefinanciară și cerințele de sustenabilitate, oferă un exemplu de aliniere a legislației interne cu obiectivele europene, facilitând astfel adaptarea companiilor la noile cerințe.
Totodată, autoritățile naționale au un rol esențial în informarea și sprijinirea mediului de afaceri pentru a asigura conformitatea cu noile cerințe CBAM. Prin dezvoltarea unor ghiduri clare și a unor platforme de raportare eficiente, România poate ajuta companiile să evite penalități și să valorifice oportunitățile aduse de tranziția verde.
Provocări și soluții
Printre cele mai mari provocări ale CBAM se numără:
- Lipsa datelor exacte de la furnizori externi, care nu dispun de sisteme performante de monitorizare.
- Costurile suplimentare asociate achiziționării certificatelor CBAM.
- Necesitatea adaptării rapide a infrastructurii interne de raportare și trasabilitate.
Pentru a răspunde acestor provocări, companiile pot implementa soluții precum:
- Tehnologii blockchain și platforme digitale pentru colectarea și transmiterea datelor despre emisii.
- Programe de formare a personalului axate pe sustenabilitate și conformitate.
- Renegocierea contractelor comerciale, pentru a include clauze privind reducerea emisiilor.
CBAM marchează începutul unei transformări profunde a lanțurilor de aprovizionare internaționale, având un impact direct asupra strategiilor de import ale companiilor. Adaptarea nu este opțională, ci o necesitate pentru menținerea competitivității și pentru respectarea reglementărilor europene.
Companiile care vor reuși să integreze sustenabilitatea în procesele lor, să colaboreze eficient cu partenerii comerciali și să investească în tehnologii inovative vor fi liderii noii economii verzi. În această tranziție, rolul autorităților, al legislației naționale (inclusiv OUG 92/2021) și al colaborării între sectoare va fi esențial pentru a construi un viitor durabil.
CBAM nu trebuie perceput doar ca un obstacol, ci ca o oportunitate pentru inovare, creștere și responsabilitate.
