CBAM, sau Mecanismul de Ajustare la Frontiera pentru Carbon, reprezintă una dintre cele mai ambițioase inițiative ale Uniunii Europene pentru combaterea schimbărilor climatice. Introducerea acestui mecanism marchează un moment crucial în eforturile globale de reducere a emisiilor de carbon, transformând granițele internaționale în bariere pentru produse cu amprentă de carbon ridicat.
CBAM încearcă să creeze un teren de joc echitabil pentru companiile europene care investesc în tehnologii verzi, dar și să stimuleze transformări ecologice la nivel global.
Contextul necesarării unui mecanism de ajustare la frontieră
Combaterea schimbărilor climatice este una dintre cele mai presante provocări ale epocii moderne. Uniunea Europeană și-a asumat un rol de lider global în reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, adoptând politici ambițioase, cum ar fi Pactul Verde European (“Green Deal”).
Pe măsură ce UE își întreprinde eforturile de decarbonizare, costurile asociate producerii într-un mod sustenabil au crescut semnificativ pentru companiile locale. Acest lucru creează un risc major: “leakage-ul de carbon” (“carbon leakage”), adică migrarea producției industriale către țări cu reglementări climatice mai puțin stricte. Rezultatul? Pierderi economice și o creștere netă a emisiilor globale, în ciuda eforturilor UE.
CBAM învine să rezolve această problemă, punând un preț pe emisiile de carbon generate de importurile din țări terțe. Astfel, produselor importate li se aplică un cost similar cu cel suportat de producătorii europeni pentru emisiile lor de carbon, creând un cadru competitiv echitabil.
România a adoptat OUG 92/2021, care reglementează și implementarea măsurilor pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră la nivel național, aliniindu-se politicilor europene de mediu și susținând mecanisme precum CBAM.
Cum funcționează CBAM?
CBAM este conceput ca un mecanism care ajustează prețul produselor importate în funcție de amprenta lor de carbon. Principiul de bază este simplu: dacă o companie din afara UE produce bunuri folosind procese cu emisii ridicate, aceste bunuri vor fi supuse unui tarif suplimentar la intrarea în piața europeană.
Etapele principale ale funcționării CBAM sunt următoarele:
- Calcularea amprentei de carbon a importurilor: Produsele importate vor trebui să declare emisiile de gaze cu efect de seră asociate procesului de producție. Acest lucru necesită transparență din partea exportatorilor și acces la date precise.
- Aplicarea unui preț al carbonului: Importatorii vor plăti un preț bazat pe cantitatea de emisii de carbon conținută în produs. Prețul este echivalent cu cel din cadrul sistemului UE de comercializare a certificatelor de emisii (ETS).
- Creditarea țărilor cu politici similare: Dacă țara exportatoare aplică deja o taxă pe carbon sau are politici climatice echivalente, tariful CBAM va fi redus corespunzător pentru a evita dubla impozitare.
Domeniile vizate de CBAM
Mecanismul se concentrează inițial pe sectoare industriale cu emisii mari de carbon, care sunt cele mai vulnerabile la relocări într-un mediu reglementar mai relaxat. Printre acestea se numără:
- Produsele din oțel și aluminiu;
- Cimentul;
- Electricitatea;
- Îngrășămintele chimice;
- Hidrogenul.
Aceste industrii sunt pilonii economici ai multor țări, dar și surse majore de emisii. CBAM are potențialul de a accelera tranziția lor spre tehnologii mai curate, având un impact global.
Avantajele implementării CBAM
Introducerea acestui mecanism aduce numeroase beneficii atât pentru Uniunea Europeană, cât și pentru lupta globală împotriva schimbărilor climatice:
- Reducerea emisiilor globale: CBAM nu doar descurajează importurile de produse cu amprentă de carbon ridicat, dar încurajează țările exportatoare să adopte politici climatice mai stricte pentru a rămâne competitive.
- Protejarea industriei europene: Companiile din UE, care investesc în tehnologii verzi, nu vor mai fi dezavantajate în fața concurenței din țări cu reglementări mai relaxate.
- Generarea de venituri pentru tranziția verde: Taxele colectate prin CBAM pot fi folosite pentru a finanța proiecte sustenabile, cercetarea și dezvoltarea tehnologiilor ecologice sau sprijinirea regiunilor afectate de tranziția energetică.
Provocările și criticile asociate CBAM
Deși potențialul CBAM este imens, implementarea sa vine cu o serie de provocări. Criticii acestui mecanism subliniază următoarele aspecte:
- Complicații birocratice: Calcularea precisă a amprentei de carbon pentru fiecare produs importat poate fi un proces complex și costisitor, necesitând infrastructuri adecvate de raportare.
- Rezistența partenerilor comerciali: CBAM ar putea fi perceput ca o barieră comercială protecționistă, provocând tensiuni în relațiile comerciale internaționale. Țări precum China și India au criticat deja acest mecanism, considerându-l discriminatoriu.
- Impact asupra economiilor în dezvoltare: Multe economii emergente, care depind de exporturi către UE, ar putea fi afectate negativ, ceea ce ar putea adânci inegalitățile globale.
- Risc de fragmentare globală: Dacă alte regiuni ale lumii nu adoptă mecanisme similare, CBAM ar putea duce la o lipsă de armonizare a politicilor climatice globale.
Impactul global al CBAM
CBAM are potențialul de a redefini regulile comerțului internațional, plasând sustenabilitatea în centrul agendei economice globale. Mai mult decât un instrument tehnic, acest mecanism transmite un mesaj clar: tranziția către o economie verde nu mai este doar o opțiune, ci o necesitate.
Țările exportatoare, pentru a rămâne competitive, vor fi nevoite să investească în tehnologii mai curate și să-și ajusteze politicile climatice. Acest lucru ar putea accelera adoptarea unor standarde globale pentru prețul carbonului, deschizând calea către o economie mondială sustenabilă.
CBAM reprezintă un pas revoluționar în lupta împotriva schimbărilor climatice. Departe de a fi doar o taxă pe importuri, acest mecanism simbolizează tranziția de la o economie liniară, bazată pe combustibili fosili, la una circulară și sustenabilă.
Deși implementarea sa va veni cu provocări, impactul pozitiv pe termen lung ar putea fi enorm, transformând granițele în adevărate bariere împotriva poluării globale.
Pentru ca acest mecanism să-și atingă într-adevăr scopul, cooperarea internațională va fi esențială, iar UE va trebui să rămână fermă în angajamentul său pentru un viitor mai verde.
