Politicile climatice adoptate la nivel european au început să schimbe profund modul în care companiile își desfășoară activitatea și felul în care se formează prețurile pe piața internațională. Unul dintre instrumentele cheie care atrage atenția mediului de afaceri este CBAM, adică Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului.
Prin acest mecanism, Uniunea Europeană își propune să reducă emisiile de gaze cu efect de seră și să asigure condiții de concurență echitabile între producătorii europeni și cei din afara spațiului comunitar. Însă efectul imediat pentru majoritatea importatorilor este creșterea costurilor, ceea ce influențează direct prețurile materialelor pe piață.
Ce reprezintă CBAM și de ce este important
CBAM a fost conceput pentru a evita fenomenul de „relocare a emisiilor de carbon”, prin care producătorii din Uniunea Europeană, obligați să respecte reguli stricte de mediu, se confruntă cu concurența unor companii din țări terțe care nu aplică aceleași standarde.
Prin urmare, importurile de materiale cu amprentă ridicată de carbon, precum oțel, aluminiu, ciment sau îngrășăminte, vor fi taxate suplimentar pentru a reflecta costul real al poluării.
Impactul acestui mecanism este major pentru companiile care depind de importuri, deoarece prețurile finale ale produselor nu se mai calculează doar pe baza materiilor prime și a transportului, ci includ și costurile generate de emisiile asociate producției.
În mod indirect, CBAM stimulează investițiile în tehnologii mai curate, atât în interiorul Uniunii, cât și în afara ei, dar pe termen scurt generează presiune asupra bugetelor importatorilor și asupra prețurilor de pe piață.
Creșterea prețurilor materialelor importate
Efectul cel mai vizibil al CBAM este creșterea prețurilor pentru materialele provenite din state unde producția industrială are o amprentă ridicată de carbon. Companiile care importă oțel sau ciment, de exemplu, trebuie să plătească certificate suplimentare, ceea ce face ca prețurile să fie mai mari decât în trecut.
În plus, există o diferențiere importantă între furnizori: cei care adoptă tehnologii mai verzi și reduc emisiile vor avea de achitat taxe mai mici, în timp ce producătorii cu metode tradiționale și poluante vor deveni mai puțin competitivi. Această schimbare modifică radical relațiile comerciale și determină multe firme să își regândească lanțurile de aprovizionare.
Printre efectele directe asupra prețurilor se numără:
- creșterea costurilor pentru materiale de bază (oțel, aluminiu, ciment);
- scumpirea produselor finite care includ aceste materiale;
- posibila migrare a cererii către furnizori cu tehnologii sustenabile;
- stimularea producției interne în Uniunea Europeană, unde standardele de mediu sunt deja integrate în costuri.
Adaptarea strategiilor companiilor importatoare
Pentru a face față acestor schimbări, companiile trebuie să adopte strategii noi, care să includă atât diversificarea surselor de aprovizionare, cât și renegocierea contractelor. Este posibil ca unele firme să își orienteze achizițiile către parteneri din țări care investesc deja în tehnologii verzi, pentru a beneficia de prețuri mai competitive pe termen lung.
Totodată, firmele sunt obligate să își crească nivelul de transparență și să raporteze emisiile asociate produselor importate. Acest proces administrativ aduce costuri suplimentare, dar este și o oportunitate de a implementa sisteme mai eficiente de monitorizare și control al lanțului de aprovizionare.
CBAM și cadrul legislativ existent
Implementarea CBAM nu se produce izolat, ci se înscrie într-un cadru mai amplu al legislației europene și naționale privind protecția mediului și gestionarea deșeurilor. Un exemplu relevant în România este OUG nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deșeurilor, act normativ care stabilește regulile pentru colectarea, reciclarea și valorificarea deșeurilor.
Această ordonanță, împreună cu măsuri precum CBAM, contribuie la implementarea principiilor economiei circulare și la reducerea presiunii asupra resurselor naturale.
Astfel, companiile nu trebuie doar să țină cont de taxele asociate importurilor, ci și să adopte politici interne de gestionare eficientă a deșeurilor. Integrarea celor două direcții legislative – la nivel european și național – este esențială pentru a construi un model de afaceri sustenabil și competitiv.
Provocări și oportunități
CBAM nu este doar o provocare financiară, ci și o oportunitate pentru companii să își redefinească strategiile. Chiar dacă pe termen scurt aduce scumpiri și presiuni asupra prețurilor materialelor importate, pe termen lung acest mecanism stimulează tranziția către o economie verde și către tehnologii mai eficiente energetic.
Printre principalele oportunități generate de CBAM se numără:
- dezvoltarea unor parteneriate cu furnizori sustenabili;
- stimularea inovării în procesele de producție;
- creșterea reputației companiilor care adoptă practici responsabile;
- acces la piețe internaționale unde standardele de mediu sunt tot mai stricte.
Impactul CBAM asupra prețurilor materialelor importate este semnificativ și va continua să se resimtă în anii următori. Companiile care se bazează pe importuri trebuie să își ajusteze strategiile și să investească în soluții sustenabile pentru a rămâne competitive.
În paralel, cadrul legislativ național, ilustrat prin acte normative precum OUG nr. 92 din 19 august 2021 privind regimul deșeurilor, susține tranziția către o economie circulară.
Pe termen lung, aceste măsuri vor conduce la o piață mai echilibrată, unde prețurile reflectă nu doar valoarea economică a materialelor, ci și impactul lor asupra mediului. Pentru companiile vizionare, CBAM nu este doar o taxă suplimentară, ci un catalizator al schimbării și un pas important către un viitor mai curat.
