În contextul globalizării și al preocupărilor tot mai intense pentru reducerea emisiilor de carbon, Uniunea Europeană a introdus un nou mecanism legislativ numit CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism). Scopul acestuia este de a preveni relocarea emisiilor de carbon și de a proteja competitivitatea industriei europene.
Însă, implementarea CBAM aduce schimbări semnificative asupra prețurilor produselor importate din afara UE.
Ce este CBAM și de ce a fost introdus
CBAM reprezintă un instrument esențial al Pactului Verde European, menit să sprijine neutralitatea climatică până în 2050. Ideea centrală este că produsele importate în UE trebuie să respecte aceleași standarde de emisii ca și cele produse în interiorul Uniunii.
Fără acest mecanism, companiile europene care respectă reguli stricte privind emisiile ar fi dezavantajate față de concurența externă.
Astfel, CBAM introduce o taxă pe carbon aplicată anumitor produse importate, reflectând cantitatea de emisii de CO₂ încorporată în producție. Această măsură vizează reducerea fenomenului de „carbon leakage” – situația în care industriile poluante se mută în țări cu reglementări mai laxe pentru a evita costurile suplimentare.
Produsele vizate de CBAM
La momentul implementării inițiale, CBAM se aplică unui număr limitat de sectoare considerate a fi cele mai expuse riscului de relocare a emisiilor:
- Oțel și fier;
- Aluminiu;
- Ciment;
- Îngrășăminte;
- Energie electrică;
- Hidrogen.
Aceste domenii au fost alese deoarece au procese de producție intensive în carbon și sunt esențiale pentru economia europeană. În timp, lista ar putea fi extinsă pentru a include și alte industrii poluante.
Cum funcționează CBAM în practică
Importatorii de produse acoperite de CBAM trebuie să achiziționeze „certificate CBAM” care reflectă emisiile de carbon asociate cu produsele respective. Prețul acestor certificate va fi aliniat cu prețul carbonului din cadrul sistemului ETS (Emissions Trading System) al UE.
Procesul de raportare și plată va implica următoarele etape:
- Importatorii trebuie să declare emisiile încorporate în produsele lor.
- În baza acestor date, li se va calcula numărul de certificate necesare.
- În fiecare an, importatorii vor trebui să predea un număr de certificate egal cu cantitatea de emisii declarată.
Dacă producătorul din țara de origine a plătit deja o taxă pe carbon similară, importatorul va putea solicita reducerea corespunzătoare a numărului de certificate CBAM datorate.
În România, cadrul aplicării inițiale a CBAM este stabilit prin Ordonanța de Urgență nr. 92/2021, care reglementează măsurile pentru funcționarea pieței certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Impactul CBAM asupra prețurilor produselor importate
Asupra prețurilor produselor importate CBAM are un impact destul de mare:
1. Creșterea costurilor de import
Principalul efect imediat al CBAM va fi creșterea costurilor de import pentru produsele vizate. Deoarece importatorii vor trebui să cumpere certificate CBAM, acest cost suplimentar se va reflecta inevitabil în prețurile produselor finale.
2. Diferențe în funcție de țara de origine
Impactul asupra prețurilor va varia semnificativ în funcție de țara de proveniență a produselor. Țările cu reglementări climatice stricte și taxe pe carbon vor fi mai puțin afectate, deoarece importatorii vor beneficia de reduceri ale obligațiilor CBAM.
În schimb, produsele provenind din țări fără astfel de reglementări vor suferi majorări de preț mai mari.
3. Inflație sectorială
Sectoarele vizate de CBAM – în special construcțiile (oțel, ciment) și agricultura (îngrășăminte) – vor resimți creșteri ale costurilor. Aceste creșteri se vor propaga în aval, influențând prețurile finale ale locuințelor, infrastructurii, alimentelor și altor bunuri de consum.
Efecte indirecte asupra lanțurilor de aprovizionare
Introducerea CBAM nu afectează doar costurile imediate de import, ci generează și schimbări structurale în lanțurile de aprovizionare:
- Reconfigurarea furnizorilor: Companiile vor căuta să colaboreze cu furnizori din țări care au politici climatice compatibile cu UE sau cu emisii mai scăzute.
- Creșterea cererii pentru produse cu amprentă redusă de carbon: Se va stimula investiția în tehnologii mai curate în afara UE, pe măsură ce exportatorii vor dori să rămână competitivi.
- Complicarea proceselor administrative: Importatorii trebuie să colecteze date detaliate despre emisiile de carbon ale produselor, ceea ce poate genera costuri suplimentare de conformare.
Exemple concrete de creștere a prețurilor
- Oțel și fier: Prețul oțelului importat din țări cu emisii ridicate, precum China sau India, ar putea crește cu 10-20% din cauza CBAM, în funcție de nivelul emisiilor și prețul carbonului în UE.
- Aluminiu: Importurile de aluminiu din țări cu producție intensivă în carbon vor deveni mai scumpe, afectând industrii precum cea auto și construcțiile.
- Îngrășăminte: Majorarea prețurilor la îngrășămintele importate va influența prețurile alimentelor și costurile de producție agricolă în UE.
Beneficii și provocări generate de CBAM
Beneficii:
- Reducerea riscului de relocare a emisiilor.
- Stimularea investițiilor în tehnologii curate în întreaga lume.
- Crearea unui teren de joc echitabil pentru companiile europene.
Provocări:
- Posibile tensiuni comerciale internaționale, mai ales cu țări care consideră CBAM o măsură protecționistă.
- Impact negativ asupra prețurilor și inflației, mai ales într-un context economic deja tensionat.
- Dificultăți tehnice și administrative pentru implementare și monitorizare.
Cum se pot adapta companiile și consumatorii
Pentru companii:
- Investirea în audituri de emisii și raportare transparentă.
- Diversificarea lanțurilor de aprovizionare către furnizori cu emisii scăzute.
- Inovarea produselor și proceselor pentru reducerea amprentei de carbon.
Pentru consumatori:
- Alegerea produselor locale sau produse sustenabil.
- Adaptarea comportamentului de consum în funcție de noile realități ale pieței.
Perspective viitoare ale CBAM
Pe termen lung, CBAM ar putea deveni un instrument standard al politicilor comerciale globale. Există discuții privind implementarea unor mecanisme similare în alte regiuni, precum SUA sau Australia.
De asemenea, există posibilitatea extinderii CBAM la alte sectoare (textile, chimicale, produse alimentare procesate), ceea ce ar accentua și mai mult impactul asupra comerțului internațional și asupra prețurilor de consum.
Uniunea Europeană va monitoriza impactul CBAM și va ajusta cadrul legislativ pentru a echilibra obiectivele climatice cu nevoia de a proteja competitivitatea și de a evita conflicte comerciale majore.
CBAM reprezintă o schimbare fundamentală în modul în care comerțul internațional va funcționa în epoca tranziției ecologice. Deși scopul său este unul benefic – combaterea schimbărilor climatice și protejarea industriei europene – efectele asupra prețurilor produselor importate sunt inevitabile și semnificative.
Companiile, consumatorii și autoritățile trebuie să se pregătească pentru această nouă realitate, adaptându-și strategiile și comportamentele într-o lume în care emisiile de carbon devin o monedă de schimb la graniță.
