Într-un context global tot mai preocupat de schimbările climatice și de impactul acestora asupra mediului și economiei, Uniunea Europeană (UE) se află în avangarda eforturilor de tranziție către o economie verde și sustenabilă.
Unul dintre cele mai recente și ambițioase instrumente ale politicii climatice europene este Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM – Carbon Border Adjustment Mechanism), o inițiativă menită să susțină tranziția industrială a UE către neutralitatea climatică.
Contextul politicii climatice a UE
În 2019, Comisia Europeană a lansat Pactul Ecologic European (European Green Deal), un plan cuprinzător care vizează transformarea UE într-o economie modernă, competitivă și neutră din punct de vedere climatic până în 2050.
Acest obiectiv ambițios necesită reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră (GES) cu cel puțin 55% până în 2030, comparativ cu nivelurile din 1990. Pentru a atinge aceste ținte, UE a implementat o serie de politici și mecanisme, printre care se numără sistemul de comercializare al certificatelor de emisii (EU ETS), reglementările stricte privind eficiența energetică și utilizarea surselor regenerabile de energie.
Totuși, unul dintre principalele obstacole în calea acestor eforturi este fenomenul cunoscut sub numele de „relocare a emisiilor de carbon” (carbon leakage). Acesta apare atunci când companiile din UE mută producția în țări cu reglementări climatice mai puțin stricte, pentru a evita costurile asociate cu respectarea normelor de mediu europene.
Acest fenomen nu numai că subminează eforturile UE de reducere a emisiilor globale, dar pune și industria europeană într-un dezavantaj competitiv pe piața globală.
Ce este CBAM?
Pentru a combate relocarea emisiilor de carbon și a asigura o concurență echitabilă, UE a propus Mecanismul de Ajustare la Frontieră a Carbonului (CBAM). Acesta este un instrument economic care va impune o taxă pe emisiile de carbon încorporate în anumite produse importate din țări din afara UE.
Scopul CBAM este de a egaliza costurile de carbon între producătorii din UE și cei din afara UE, prevenind astfel relocarea emisiilor și stimulând adoptarea unor practici mai sustenabile la nivel global.
CBAM va fi aplicat inițial în sectoarele considerate cele mai vulnerabile la relocarea emisiilor, cum ar fi industria cimentului, oțelului, aluminiului, îngrășămintelor și energiei electrice. Aceste sectoare sunt caracterizate de procese de producție cu emisii intensive de GES și de o competiție globală acerbă.
Pe măsură ce mecanismul va fi implementat și rafinat, este posibil ca alte sectoare să fie incluse în schema CBAM.
Afla cum EnviroCons te poate ajuta sa iti indeplinesti toate obligatiile de mediu, corect si la timp:
Gestiune Deseuri
Intocmim evidentele si depunem la termen raportarile periodice pentru deseurile generate (APM, ANPM, MEC)
Autorizatii & Vize
Oferim solutii optime pentru obtinere sau revizuire autorizatii de mediu si asiguram viza anuala in timp util.
Declaratii AFM & OIREP
Facem calculele, propunem solutiile de optimizare costuri si depunem declaratiile/raportarile necesare.
Implementarea și funcționarea CBAM
Implementarea CBAM se va desfășura în mai multe etape. În prima fază, începând cu 2023, va exista o perioadă de tranziție în care importatorii vor trebui să raporteze emisiile de carbon încorporate în produsele pe care le aduc în UE, fără a fi impuse taxe propriu-zise.
Această perioadă va permite autorităților și companiilor să se pregătească pentru implementarea completă a mecanismului, care este prevăzută să înceapă în 2026.
CBAM va funcționa pe baza certificatelor de carbon, similare cu cele utilizate în cadrul EU ETS. Importatorii vor trebui să achiziționeze certificate CBAM pentru a acoperi emisiile de GES asociate cu produsele importate.
Prețul acestor certificate va fi determinat de prețul carbonului pe piața EU ETS, asigurând astfel o aliniere între costurile de carbon pentru producătorii din UE și cei din afara UE.
Impactul CBAM asupra industriei europene
CBAM are potențialul de a transforma radical peisajul industrial european. În primul rând, prin eliminarea avantajului competitiv al producătorilor din afara UE care nu sunt supuși acelorași standarde de mediu, CBAM va crea un teren de joc echitabil pentru companiile europene.
Acest lucru ar putea stimula investițiile în tehnologii curate și inovatoare în UE, contribuind la dezvoltarea unei industrii mai sustenabile.
În al doilea rând, CBAM ar putea încuraja partenerii comerciali ai UE să adopte politici climatice mai stricte. În acest context, este de remarcat că, pe plan intern, România a adoptat Ordonanța de Urgență 92/2021, care sprijină măsurile de tranziție către o economie verde, aliniindu-se astfel la eforturile generale ale UE.
În loc să plătească taxa de carbon pentru exporturile către UE, unele țări ar putea opta să își îmbunătățească propriile reglementări de mediu, contribuind astfel la reducerea emisiilor la nivel global.
Provocări și critici ale CBAM
Cu toate acestea, CBAM nu este lipsit de provocări și critici. Una dintre principalele preocupări este legată de posibilele tensiuni comerciale internaționale pe care le-ar putea genera. Țări precum China, India și Rusia, care exportă în mod semnificativ produse cu emisii intensive de carbon către UE, ar putea vedea CBAM ca pe o măsură protecționistă și ar putea lua măsuri de retorsiune.
Pentru a atenua aceste riscuri, UE va trebui să se angajeze în dialoguri diplomatice constructive și să asigure că CBAM este conform cu regulile Organizației Mondiale a Comerțului (OMC).
O altă provocare majoră este asigurarea unei implementări eficiente și echitabile a CBAM. Este esențial ca mecanismul să fie transparent și să nu impună sarcini administrative excesive asupra importatorilor și autorităților. De asemenea, este important ca CBAM să fie aplicat în mod consecvent, fără a favoriza anumite țări sau industrii.
CBAM și viitorul sustenabilității industriale în UE
CBAM reprezintă un pas important în politica climatică a UE, având potențialul de a consolida poziția Europei ca lider global în combaterea schimbărilor climatice. Pe termen lung, succesul CBAM va depinde de capacitatea UE de a echilibra ambițiile sale climatice cu necesitatea de a menține competitivitatea industrială și de a preveni tensiunile comerciale internaționale.
Un aspect esențial al viitorului CBAM este integrarea acestuia într-un cadru mai larg de politici sustenabile. Pentru a maximiza impactul pozitiv al CBAM, UE va trebui să continue să investească în cercetare și dezvoltare, să promoveze inovarea tehnologică și să sprijine tranziția echitabilă a muncitorilor din sectoarele afectate.
De asemenea, cooperarea internațională va juca un rol esențial în asigurarea că CBAM nu devine un instrument izolat, ci parte a unui efort global concertat pentru a aborda schimbările climatice.
CBAM nu este doar o măsură tehnică, ci un semnal clar că UE este hotărâtă să își asume un rol de lider în lupta împotriva schimbărilor climatice. Într-o lume din ce în ce mai interconectată și mai conștientă de impactul activităților umane asupra mediului, CBAM ar putea reprezenta un model pentru alte națiuni care doresc să îmbine ambițiile climatice cu dezvoltarea economică durabilă.
Astfel, rolul CBAM în politica climatică a UE este esențial pentru construirea unui viitor mai verde și mai echitabil pentru toți.
