Legea 278 din 2013 – varianta actualizata

Legea 278 din 2013 stabileste conditiile pentru prevenirea sau, in cazul in care nu este posibil, pentru reducerea emisiilor in aer, apa si sol, precum si pentru prevenirea generarii deseurilor.
Legea 278 din 2013 -EnviroCons

Lege privind emisiile industriale

CAPITOLUL I
Dispozitii generale si domeniul de aplicare

SECTIUNEA 1
Scop si definitii

Art. 1. – Prezenta lege are ca scop prevenirea si controlul integrat al poluarii rezultate din activitatile industriale, stabilind conditiile pentru prevenirea sau, in cazul in care nu este posibil, pentru reducerea emisiilor in aer, apa si sol, precum si pentru prevenirea generarii deseurilor, astfel incat sa se atinga un nivel ridicat de protectie a mediului, considerat in intregul sau.

Art. 2. – Prezenta lege nu se aplica activitatilor de cercetare si dezvoltare sau testarii de noi produse si procese.

Art. 3. – Pentru aplicarea prezentei legi, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarele semnificatii:

a) substanta – orice element chimic si compusii acestuia, cu exceptia urmatoarelor:

a1) substante radioactive – orice substanta care contine unul sau mai multi radionuclizi cu un nivel de concentratie sau activitate care nu poate fi neglijata din punctul de vedere al radioprotectiei;

a2) microorganisme modificate genetic, astfel cum sunt definite la art. 2 pct. 17 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 44/2007 privind utilizarea in conditii de izolare a microorganismelor modificate genetic, aprobata cu modificari prin Legea nr. 3/2008;

a3) organisme modificate genetic, astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (1) pct. 3 din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 43/2007 privind introducerea deliberata in mediu a organismelor modificate genetic, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 247/2009;

b) poluare – introducerea directa sau indirecta, ca rezultat al activitatii umane, de substante, vibratii, caldura sau zgomot in aer, apa ori sol, susceptibile sa aduca prejudicii sanatatii umane sau calitatii mediului, sa determine deteriorarea bunurilor materiale sau sa afecteze ori sa impiedice utilizarea in scop recreativ a mediului si/sau alte utilizari legitime ale acestuia;

c) instalatie – o unitate tehnica stationara, in care se desfasoara una sau mai multe activitati prevazute in anexa nr. 1 sau in anexa nr. 7 partea 1, precum si orice alte activitati direct asociate desfasurate pe acelasi amplasament, care au o conexiune tehnica cu activitatile prevazute in anexele respective si care pot genera emisii si poluare;

d) emisie – evacuarea directa sau indirecta de substante, vibratii, caldura sau zgomot in aer, apa ori sol, provenite de la surse punctiforme sau difuze ale instalatiei;

e) valori-limita de emisie (VLE) – masa, exprimata prin anumiti parametri specifici, concentratia si/sau nivelul unei emisii care nu trebuie depasite in cursul uneia sau mai multor perioade de timp;

f) standardul de calitate a mediului – totalitatea cerintelor care trebuie respectate la un moment dat de catre mediu ca un intreg sau de catre o componenta a acestuia, in conditiile stabilite de legislatia Uniunii Europene;

g) autorizatie – actul administrativ emis de autoritatile competente de mediu, care permite unei instalatii, unei instalatii de ardere, unei instalatii de incinerare a deseurilor sau unei instalatii de coincinerare a deseurilor sa functioneze in totalitate sau in parte, in conditii care sa garanteze ca instalatia respecta prevederile prezentei legi, respectiv:

g1) autorizatia integrata de mediu pentru activitatile prevazute in anexa nr. 1;

g2) autorizatia de mediu pentru activitatile prevazute in anexele nr. 6-8;

h) reguli general obligatorii – valori-limita de emisie sau alte conditii, cel putin la nivel de sector, adoptate pentru a fi utilizate in mod direct la stabilirea conditiilor de autorizare;

i) modificare substantiala – o modificare a caracteristicilor sau a functionarii ori o extindere a unei instalatii sau a unei instalatii de ardere, a unei instalatii de incinerare a deseurilor sau a unei instalatii de coincinerare a deseurilor, care poate avea efecte negative semnificative asupra sanatatii umane sau asupra mediului;

j) cele mai bune tehnici disponibile, denumite in continuare BAT – stadiul de dezvoltare cel mai eficient si avansat inregistrat in dezvoltarea unei activitati si a modurilor de exploatare, care demonstreaza posibilitatea practica a tehnicilor specifice de a constitui referinta pentru stabilirea valorilor-limita de emisie si a altor conditii de autorizare, in scopul prevenirii poluarii, iar, in cazul in care nu este posibil, pentru a reduce, in ansamblu, emisiile si impactul asupra mediului in intregul sau:

j1) tehnicile – se refera la tehnologia utilizata si la modul in care instalatia este proiectata, construita, intretinuta, exploatata, precum si la scoaterea din functiune a acesteia si, dupa caz, remedierea amplasamentului;

j2) tehnici disponibile – acele tehnici care au inregistrat un stadiu de dezvoltare ce permite aplicarea lor in sectorul industrial respectiv, in conditii economice si tehnice viabile, luandu-se in considerare costurile si beneficiile, indiferent daca aceste tehnici sunt sau nu realizate ori utilizate la nivel national, cu conditia ca acestea sa fie accesibile operatorului in conditii acceptabile;

j3) cele mai bune tehnici – cele mai eficiente tehnici pentru atingerea in ansamblu a unui nivel ridicat de protectie a mediului in intregul sau;

k) document de referinta BAT, denumit in continuare BREF – un document rezultat in urma schimbului de informatii organizat de Comisia Europeana, elaborat pentru anumite activitati, care descrie, in special, tehnicile aplicate, nivelurile actuale ale emisiilor si consumului, tehnicile luate in considerare pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile, precum si concluziile BAT si orice tehnici emergente, acordand o atentie speciala criteriilor prevazute in anexa nr. 3;

l) concluzii BAT – un document care contine parti ale unui document de referinta BAT, prin care se stabilesc concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile, descrierea acestora, informatii pentru evaluarea aplicabilitatii lor, nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, monitorizarea asociata, nivelurile de consum asociate si, dupa caz, masurile relevante de remediere a amplasamentului;

m) niveluri de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, denumite in continuare BATAELs – nivelurile de emisie obtinute in conditii normale de functionare cu ajutorul uneia dintre cele mai bune tehnici disponibile sau al unei asocieri de astfel de tehnici, astfel cum sunt descrise in concluziile BAT, si exprimate ca o medie pentru o anumita perioada de timp, in conditii de referinta prestabilite;

n) tehnica emergenta – o tehnica noua pentru o activitate industriala care, in situatia in care s-ar dezvolta la scara comerciala, ar putea asigura fie un nivel general mai ridicat de protectie a mediului, fie cel putin acelasi nivel de protectie a mediului si economii de costuri mai mari decat cele asigurate de cele mai bune tehnici disponibile existente;

o) operator – orice persoana fizica sau juridica, care exploateaza ori detine controlul total sau partial asupra instalatiei ori a instalatiei de ardere sau a instalatiei de incinerare a deseurilor ori a instalatiei de coincinerare a deseurilor sau, asa cum este prevazut in legislatia nationala, careia i s-a delegat puterea economica decisiva asupra functionarii tehnice a instalatiei;

p) public – orice persoana fizica sau juridica, indiferent de forma de constituire a acesteia;

q) public interesat – publicul afectat sau posibil a fi afectat ori care are un interes in luarea unei decizii privind emiterea sau actualizarea unei autorizatii ori a conditiilor unei autorizatii; in acceptiunea acestei definitii, organizatiile neguvernamentale care promoveaza protectia mediului si care indeplinesc conditiile cerute de legislatia nationala sunt considerate public interesat;

r) substante periculoase – substante sau amestecuri in sensul prevederilor art. 3 din Regulamentul (CE) nr. 1.272/2008 al Parlamentului European si al Consiliului din 16 decembrie 2008 privind clasificarea, etichetarea si ambalarea substantelor si a amestecurilor, de modificare si de abrogare a Directivelor 67/548/CEE si 1.999/45/CE, precum si de modificare a Regulamentului (CE) nr. 1.907/2006;

s) raport privind situatia de referinta – informatii privind starea de contaminare a solului si a apelor subterane cu substante periculoase relevante;

s) apa subterana – astfel cum este definita la pct. 8 din anexa nr. 1 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare;

t) sol – stratul superior al scoartei terestre, situat intre roca de baza si suprafata; solul este compus din particule minerale, materie organica, apa, aer si organisme vii;

t) inspectie de mediu – totalitatea actiunilor, inclusiv vizite la fata locului, monitorizarea emisiilor si verificarea rapoartelor interne si a documentelor de monitorizare, verificarea automonitorizarilor, controlul tehnicilor utilizate si al conformarii instalatiei din punctul de vedere al gestionarii aspectelor de mediu, intreprinse de autoritatile competente sau in numele acestora, cu scopul de a verifica si promova conformarea instalatiilor cu conditiile de autorizare si, acolo unde este cazul, de a monitoriza impactul acestor instalatii asupra mediului;

u) combustibil – orice material combustibil solid, lichid sau gazos;

v) instalatie de ardere – orice echipament tehnic in care combustibilii sunt oxidati pentru a se folosi energia termica astfel generata;

w) cos – o structura care contine unul sau mai multe canale ce asigura evacuarea gazelor reziduale in atmosfera;

x) ore de functionare – timpul, exprimat in ore, in care o instalatie de ardere, in totalitatea sa sau partial, functioneaza si evacueaza emisii in aer, cu exceptia perioadelor de pornire si de oprire, asa cum sunt prevazute in Decizia 2012/249/UE de punere in aplicare a Comisiei din 7 mai 2012 privind stabilirea perioadelor de pornire si de oprire in sensul Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind emisiile industriale;

y) rata de desulfurare – raportul dintre cantitatea de sulf care nu este emisa in aer de catre o instalatie de ardere intr-o anumita perioada de timp si cantitatea de sulf continuta in combustibilul solid utilizat in instalatia de ardere, in aceeasi perioada de timp;

z) combustibil solid indigen – un combustibil solid natural utilizat intr-o instalatie de ardere special proiectata pentru combustibilul respectiv si care este extras pe plan local;

aa) combustibil determinant – combustibilul utilizat in cadrul unei instalatii de ardere cu combustibil multiplu, care utilizeaza pentru consum propriu reziduurile de distilare si de conversie de la rafinarea titeiului brut, independent sau impreuna cu alti combustibili, si care are cea mai mare valoare-limita de emisie asa cum este prevazut in anexa nr. 5 partea 1, sau, in cazul mai multor combustibili cu aceeasi valoare-limita de emisie, combustibilul cu puterea termica cea mai mare;

bb) biomasa – oricare dintre urmatoarele:

bb1) produsele de natura vegetala provenite din agricultura sau activitati forestiere, care pot fi folosite drept combustibil in scopul recuperarii continutului lor energetic;

bb2) urmatoarele deseuri:

bb2.1) deseuri vegetale din agricultura si activitati forestiere;

bb2.2) deseuri vegetale din industria alimentara, in situatia in care se valorifica energia termica generata;

bb2.3) deseuri vegetale fibroase provenite din procesul de producere a celulozei primare si a hartiei din celuloza, in cazul in care sunt coincinerate la locul de productie si energia termica generata este valorificata;

bb2.4) deseuri de pluta;

bb2.5) deseuri lemnoase, cu exceptia celor care pot contine compusi organici halogenati sau metale grele, ca rezultat al tratarii cu conservanti a lemnului sau al acoperirii, si care includ, in special, deseurile lemnoase provenind din constructii si demolari;

cc) instalatie de ardere cu combustibil multiplu – orice instalatie de ardere in care pot fi arse simultan sau alternativ doua sau mai multe tipuri de combustibil;

dd) turbina cu gaz – orice mecanism rotativ care transforma energia termica in lucru mecanic, constand, in principal, dintr-un compresor, un dispozitiv termic in care combustibilul este oxidat pentru a incalzi fluidul de lucru si o turbina;

ee) motor cu gaz – un motor cu ardere interna, care functioneaza conform ciclului Otto si utilizeaza, pentru arderea combustibilului, aprinderea cu scanteie sau, in cazul motoarelor cu combustibil dual, aprinderea prin compresie;

ff) motor diesel – un motor cu ardere interna, care functioneaza conform ciclului Diesel si care, pentru arderea combustibilului, utilizeaza aprinderea prin compresie;

gg) sistem izolat mic – orice retea cu un consum mai mic de 3.000 GWh energie electrica in anul 1996, in care mai putin de 5% din consumul anual se obtine prin interconectarea cu alte retele;

hh) deseu – orice deseu, astfel cum este definit la pct. 9 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor;

ii) deseu periculos – orice deseu periculos, astfel cum este definit la pct. 11 din anexa nr. 1 la Legea nr. 211/2011;

ii) deseuri municipale in amestec – deseurile menajere, precum si deseuri provenind din activitati comerciale, industriale si administrative care, prin natura si compozitia lor, sunt similare deseurilor menajere, cu exceptia fractiunilor prevazute la pozitia 20.01 din anexa la Decizia 2000/532/CE din 3 mai 2000 de inlocuire a Deciziei 94/3/CE de stabilire a unei liste de deseuri in temeiul articolului 1 litera a) din Directiva 75/442/CEE a Consiliului privind deseurile si a Directivei 94/904/CE a Consiliului de stabilire a unei liste de deseuri periculoase in temeiul articolului 1 alineatul (4) din Directiva 91/689/CEE a Consiliului privind deseurile periculoase, care sunt colectate separat la sursa si cu exceptia altor deseuri prevazute la pozitia 20.02 din anexa respectiva;

jj) instalatie de incinerare a deseurilor – orice echipament sau unitate tehnica stationara sau mobila destinata tratarii termice a deseurilor, cu sau fara recuperarea caldurii generate, prin incinerare prin oxidare, precum si prin orice alt procedeu de tratare termica, cum ar fi piroliza, gazeificarea sau procesele cu plasma, cu conditia ca substantele rezultate in urma tratarii sa fie incinerate ulterior;

kk) instalatie de coincinerare a deseurilor – orice unitate tehnica stationara sau mobila al carei scop principal este generarea de energie sau producerea de produse materiale si care utilizeaza deseuri drept combustibil uzual sau suplimentar ori in care deseurile sunt tratate termic in vederea eliminarii lor prin incinerare prin oxidare, precum si prin alte procedee de tratare termica, cum ar fi piroliza si gazeificarea sau procesul cu plasma, in masura in care substantele care rezulta in urma tratarii sunt incinerate ulterior;

ll) capacitate nominala – suma capacitatilor de incinerare ale cuptoarelor care compun o instalatie de incinerare a deseurilor sau o instalatie de coincinerare a deseurilor, asa cum este specificata de constructor si confirmata de operator, luandu-se in considerare puterea calorica a deseurilor, exprimata sub forma cantitatii de deseuri incinerate intr-o ora;

mm) dioxine si furani – toate dibenzo-p-dioxinele si dibenzofuranii policlorurati, enumerati in anexa nr. 6 partea a 2-a;

nn) compus organic – orice compus care contine cel putin elementul carbon si unul sau mai multe dintre urmatoare elemente: hidrogen, halogeni, oxigen, sulf, fosfor, siliciu sau azot, cu exceptia oxizilor de carbon, a carbonatilor si a bicarbonatilor anorganici;

oo) compus organic volatil – orice compus organic, precum si fractiunea de creozot, care la temperatura de 293,15 K are o presiune de vapori de cel putin 0,01 kPa sau care are o volatilitate corespunzatoare in conditii particulare de utilizare;

pp) solvent organic – orice compus organic volatil folosit pentru una dintre urmatoarele utilizari:

pp1) separat sau in combinatie cu alti agenti si fara a suferi modificari chimice, pentru a dizolva materii prime, produse sau deseuri;

pp2) ca agent de curatare, pentru a dizolva impuritati;

pp3) ca dizolvant;

pp4) ca mediu de dispersie;

pp5) drept corector de viscozitate;

pp6) drept corector de tensiune superficiala;

pp7) ca plastifiant;

pp8) drept conservant;

qq) material de acoperire – astfel cum este definit la art. 2 lit. a) din Hotararea Guvernului nr. 735/2006 privind limitarea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite vopsele, lacuri si in produsele de refinisare a suprafetelor vehiculelor, cu modificarile si completarile ulterioare;

rr) pasari de curte – astfel cum sunt definite la art. 2 alin. (2) pct. 1 din anexa la Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 144/2006 pentru aprobarea Normei sanitare veterinare privind conditiile de sanatate a animalelor, care reglementeaza comertul intracomunitar si importul din tari terte de pasari si oua de incubatie, cu modificarile si completarile ulterioare.

SECTIUNEA a 2-a
Obligatii si responsabilitati

Art. 4. – (1) Este interzisa operarea fara autorizatie integrata de mediu/autorizatie de mediu a oricarei instalatii sau instalatii de ardere, instalatii de incinerare a deseurilor sau instalatii de coincinerare.

(2) Autorizatia integrata de mediu/Autorizatia de mediu se emite pentru una sau mai multe instalatii sau parti ale instalatiilor exploatate de catre acelasi operator pe acelasi amplasament.

(3) In situatia in care o autorizatie integrata de mediu/autorizatie de mediu vizeaza doua sau mai multe instalatii, aceasta prevede conditii care sa asigure ca fiecare instalatie indeplineste cerintele prezentei legi.

Art. 5. – (1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu/autorizatiei de mediu emite o autorizatie integrata de mediu/autorizatie de mediu numai in situatia in care instalatia indeplineste cerintele prezentei legi, fara a aduce atingere altor cerinte ale legislatiei nationale sau a Uniunii Europene.

(2) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu/autorizatiei de mediu asigura masurile necesare pentru ca procedurile si conditiile de emitere a autorizatiei integrate de mediu/autorizatiei de mediu sa fie pe deplin coordonate in cazul in care sunt implicate mai multe autoritati sau, in situatia in care se acorda mai mult de o autorizatie, pentru a se garanta o abordare integrata eficienta de catre toate autoritatile competente implicate in aceasta procedura.

(3) In cazul unei instalatii noi sau al unei modificari substantiale a acesteia, cand se aplica prevederile art. 9 din Hotararea Guvernului nr. 445/2009 privind evaluarea impactului anumitor proiecte publice si private asupra mediului, cu modificarile si completarile ulterioare, pentru acordarea autorizatiei integrate de mediu/autorizatiei de mediu se analizeaza si se utilizeaza toate informatiile relevante sau toate concluziile obtinute in temeiul art. 7, art. 11 alin. (1), (2) si (4), art. 12 alin. (1), (2) si (4), art. 13 alin. (1), art. 15-17 si art. 21 din respectiva hotarare a Guvernului, precum si informatiile obtinute potrivit prevederilor art. 7 alin. (23) din Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executarii lucrarilor de constructii, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.

Art. 6. – (1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu include, dupa caz, cerinte pentru anumite categorii de instalatii, de instalatii de ardere, de instalatii de incinerare a deseurilor sau de instalatii de coincinerare a deseurilor, in cadrul unor reguli general obligatorii, fara a aduce atingere obligatiei de a detine o autorizatie.

(2) In cazul adoptarii unor reguli general obligatorii, autorizatia integrata de mediu trebuie sa includa o trimitere la acestea.

Art. 7. – In cazul oricarui incident sau accident care afecteaza mediul in mod semnificativ, fara a aduce atingere prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 68/2007 privind raspunderea de mediu cu referire la prevenirea si repararea prejudiciului asupra mediului, aprobata prin Legea nr. 19/2008, cu modificarile si completarile ulterioare, operatorul are urmatoarele obligatii:

a) sa informeze imediat autoritatea competenta pentru protectia mediului si autoritatea competenta pentru inspectie si control la nivel local;

b) sa ia imediat masurile pentru limitarea consecintelor asupra mediului si prevenirea altor incidente sau accidente posibile;

c) sa ia orice masuri suplimentare adecvate, pe care autoritatile competente le solicita si le considera necesare in vederea limitarii consecintelor asupra mediului si a prevenirii altor incidente sau accidente posibile.

Art. 8. – (1) Operatorul are obligatia sa respecte conditiile prevazute in autorizatia integrata de mediu/autorizatia de mediu.

(2) In cazul incalcarii oricareia dintre conditiile prevazute in autorizatia integrata de mediu/autorizatia de mediu, operatorul are urmatoarele obligatii:

a) informeaza imediat autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu/autorizatiei de mediu;

b) ia imediat masurile necesare pentru a restabili conformitatea, in cel mai scurt timp posibil, potrivit conditiilor din autorizatia integrata de mediu/autorizatia de mediu.

(3) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu/autorizatiei de mediu impune operatorului sa ia orice masuri suplimentare pe care aceasta le considera necesare in vederea restabilirii conformitatii.

(4) Operatorul are obligatia sa intrerupa operarea instalatiei, a instalatiei de ardere, a instalatiei de incinerare a deseurilor, a instalatiei de coincinerare a deseurilor sau a unor parti relevante ale acestora, in cazul in care incalcarea conditiilor din autorizatia integrata de mediu/autorizatia de mediu reprezinta un pericol imediat pentru sanatatea umana sau risca sa aiba un efect advers semnificativ imediat asupra mediului, pana la restabilirea conformarii, prin aplicarea prevederilor alin. (2) lit. b) si alin. (3).

Art. 9. – (1) Autorizatia integrata de mediu/autorizatia de mediu stabileste valori-limita de emisie pentru emisiile directe de gaze cu efect de sera rezultate din activitatile aflate sub incidenta prevederilor Hotararii Guvernului nr. 780/2006 privind stabilirea schemei de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera, cu modificarile si completarile ulterioare, numai in cazul in care este necesara evitarea producerii unei poluari semnificative la nivel local.

(2) Pentru activitatile prevazute la alin. (1), autorizatiile integrate de mediu/autorizatiile de mediu nu includ cerinte referitoare la utilizarea eficienta a energiei pentru unitati de ardere sau orice alte unitati care emit dioxid de carbon pe amplasament.

(3) In situatia in care este necesar, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu/autorizatiei de mediu revizuieste autorizatia integrata de mediu/autorizatia de mediu, potrivit prevederilor alin. (2).

(4) Pentru instalatiile excluse temporar din schema de comercializare a certificatelor de emisii de gaze cu efect de sera nu se aplica prevederile alin. (1) – (3).

Echipa noastra de specialisti iti sta la dispozitie:

CAPITOLUL II
Dispozitii aplicabile activitatilor prevazute in anexa nr. 1

Art. 10. – Prezentul capitol se aplica activitatilor prevazute in anexa nr. 1 si care ating, dupa caz, pragurile de capacitate stabilite in anexa respectiva.

SECTIUNEA 1
Obligatiile de baza ale operatorului

Art. 11. – Operatorul ia masurile necesare astfel incat exploatarea instalatiei sa se realizeze cu respectarea urmatoarelor prevederi generale:

a) sunt luate toate masurile necesare pentru prevenirea poluarii;

b) se aplica cele mai bune tehnici disponibile;

c) nu se genereaza nicio poluare semnificativa;

d) se previne generarea deseurilor, potrivit prevederilor Legii nr. 211/2011, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005 privind protectia mediului, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Hotararii Guvernului nr. 1.470/2004 privind aprobarea Strategiei nationale de gestionare a deseurilor si a Planului national de gestionare a deseurilor, ale Hotararii Guvernului nr. 235/2007 privind gestionarea uleiurilor uzate, ale Hotararii Guvernului nr. 1.061/2008 privind transportul deseurilor periculoase si nepericuloase pe teritoriul Romaniei, ale Ordinului ministrului mediului si gospodarii apelor si al ministrului integrarii europene nr. 1.364/1.499/2006 de aprobare a planurilor regionale de gestionare a deseurilor, cu modificarile ulterioare;

e) in situatia in care se genereaza deseuri, in ordinea prioritatii si potrivit prevederilor Legii nr. 211/2011, ale Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 195/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 265/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Hotararii Guvernului nr. 1.470/2004, ale Hotararii Guvernului nr. 235/2007, ale Hotararii Guvernului nr. 1.061/2008, ale Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului integrarii europene nr. 1.364//1.499/2006, cu modificarile ulterioare, acestea sunt pregatite pentru reutilizare, reciclare, valorificare sau, daca nu este posibil tehnic si economic, sunt eliminate, cu evitarea sau reducerea oricarui impact asupra mediului;

f) se utilizeaza eficient energia;

g) sunt luate masurile necesare pentru prevenirea accidentelor si limitarea consecintelor acestora;

h) sunt luate masurile necesare pentru ca, in cazul incetarii definitive a activitatii, sa se evite orice risc de poluare si sa se readuca amplasamentul la o stare satisfacatoare, potrivit prevederilor art. 22.

SECTIUNEA a 2-a
Documentatia pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu

Art. 12. – (1) Documentatia pentru solicitarea autorizatiei integrate de mediu contine urmatoarele:

a) descrierea instalatiei si a activitatilor desfasurate;

b) prezentarea materiilor prime si auxiliare, a altor substante, a tipului de energie utilizata sau generata de instalatie;

c) descrierea surselor de emisie din instalatie;

d) descrierea caracteristicilor amplasamentului instalatiei;

e) raportul privind situatia de referinta, potrivit prevederilor art. 22 alin. (2) – (5), daca este cazul;

f) indicarea naturii si a cantitatilor de emisii care pot fi evacuate din instalatie in fiecare factor de mediu, precum si identificarea efectelor semnificative ale acestor emisii asupra mediului;

g) descrierea tehnologiei propuse si a altor tehnici pentru prevenirea sau, in situatia in care prevenirea nu este posibila, reducerea emisiilor din instalatie;

h) masuri pentru prevenirea generarii deseurilor, pregatirea pentru reutilizare, reciclarea si valorificarea deseurilor generate de instalatie;

i) descrierea masurilor planificate pentru respectarea principiilor generale care reglementeaza obligatiile de baza ale operatorului, potrivit prevederilor art. 11;

j) descrierea masurilor planificate pentru monitorizarea emisiilor in mediu;

k) descrierea pe scurt a principalelor alternative la tehnologia, tehnicile si masurile propuse, prezentate de solicitant.

(2) Documentatia pentru solicitarea emiterii autorizatiei integrate de mediu trebuie sa cuprinda si rezumatul netehnic al detaliilor prevazute la alin. (1).

(3) Documentatia pentru solicitarea emiterii autorizatiei integrate de mediu contine, dupa caz, informatiile furnizate potrivit cerintelor prevazute de Hotararea Guvernului nr. 445/2009, cu modificarile si completarile ulterioare, si/sau un raport de securitate elaborat conform Hotararii Guvernului nr. 804/2007 privind controlul asupra pericolelor de accident major in care sunt implicate substante periculoase, cu modificarile ulterioare, precum si orice alte informatii furnizate ca raspuns la alte cerinte legale si care corespund uneia dintre prevederile alin. (1).

Art. 13. – Pana la adoptarea prin decizii ale Comisiei Europene a concluziilor BAT, se aplica concluziile din documentele de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile existente, adoptate inainte de 6 ianuarie 2011, drept concluzii BAT, cu exceptia situatiilor prevazute la art. 15 alin. (3) – (9).

SECTIUNEA a 3-a
Conditiile pentru emiterea autorizatiei integrate de mediu

Art. 14. – (1) Autorizatia integrata de mediu contine toate masurile necesare pentru asigurarea respectarii prevederilor art. 11 si 18. Aceste masuri includ cel putin urmatoarele:

a) valorile-limita de emisie, in special pentru substantele poluante prevazute in anexa nr. 2, precum si pentru alte substante poluante care pot fi emise din instalatia in cauza in cantitati semnificative, luandu-se in considerare natura lor, precum si potentialul de transfer al poluarii dintr-un mediu in altul;

b) cerintele adecvate pentru protectia solului si a apelor subterane, precum si masurile privind monitorizarea si managementul deseurilor generate de instalatie;

c) cerinte adecvate de monitorizare a emisiilor, cu specificarea urmatoarelor aspecte:

c1) metodologia de masurare, frecventa si procedura de evaluare;

c2) rezultatele monitorizarii emisiilor sunt disponibile pentru aceeasi perioada de timp si pentru aceleasi conditii de referinta ca si cele corespunzatoare nivelurilor de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile, in cazul in care se aplica prevederile art. 15 alin. (3) lit. b);

d) obligatia de a furniza autoritatii competente cu regularitate si cel putin o data pe an:

d1) informatii pe baza rezultatelor monitorizarii emisiilor prevazute la lit. c) si alte date necesare care permit autoritatii competente sa verifice conformitatea cu conditiile prevazute in autorizatia integrata de mediu;

d2) in cazul aplicarii prevederilor art. 15 alin. (3) lit. b), un sumar al rezultatelor monitorizarii emisiilor, care sa permita comparatia cu nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile;

e) cerinte adecvate pentru mentinerea si supravegherea periodica a masurilor luate pentru prevenirea emisiilor in sol si in apele subterane potrivit prevederilor lit. b) si cerinte adecvate de monitorizare periodica a solului si a apelor subterane cu privire la substantele periculoase relevante care se pot gasi pe amplasament, tinand seama de posibilitatea de contaminare a solului si a apelor subterane de pe amplasamentul instalatiei;

f) masuri referitoare la alte conditii de functionare decat cele normale, in scopul prevenirii riscurilor de poluare a mediului, in urmatoarele situatii:

f1) operatiuni de pornire si oprire;

f2) pierderi din instalatii;

f3) functionare necorespunzatoare;

f4) intrerupere temporara a functionarii;

f5) incetare definitiva a functionarii;

g) conditii privind reducerea poluarii la mare distanta sau transfrontaliera;

h) conditii privind evaluarea conformarii cu valorile-limita de emisie sau o trimitere la cerintele aplicabile specificate in alt document in legatura cu instalatia autorizata.

(2) Daca este cazul, in sensul alin. (1) lit. a), valorile-limita de emisie pot fi suplimentate sau inlocuite cu parametri ori cu masuri tehnice echivalente care sa asigure un nivel echivalent de protectie a mediului.

(3) Concluziile privind cele mai bune tehnici disponibile stau la baza stabilirii conditiilor din autorizatia integrata de mediu.

(4) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu stabileste, dupa caz, conditii de autorizare mai stricte decat cele rezultate din utilizarea celor mai bune tehnici disponibile, asa cum sunt descrise in concluziile BAT, fara a aduce atingere prevederilor art. 18.

(5) In cazul in care autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu stabileste conditiile de autorizare pe baza uneia dintre cele mai bune tehnici disponibile care nu este descrisa in niciuna dintre concluziile BAT relevante, aceasta se asigura ca sunt respectate urmatoarele:

a) tehnica respectiva este stabilita cu respectarea criteriilor prevazute in anexa nr. 3;

b) se respecta cerintele prevazute la art. 15.

(6) In cazul in care concluziile BAT prevazute la alin. (5) nu includ nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu impune masuri pentru ca tehnica prevazuta la alin. (5) sa asigure un nivel de protectie a mediului echivalent cu cel asigurat de cele mai bune tehnici disponibile prevazute in concluziile BAT.

(7) In cazul in care o activitate sau un tip de proces de productie desfasurat in interiorul unei instalatii nu este prevazut de niciuna dintre concluziile BAT sau in situatia in care aceste concluzii nu iau in considerare toate efectele potentiale ale activitatii sau ale procesului asupra mediului, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu, dupa consultarea prealabila cu operatorul, stabileste conditiile de autorizare pe baza celor mai bune tehnici disponibile identificate pentru activitatile sau pentru procesele in cauza, potrivit criteriilor prevazute in anexa nr. 3.

(8) Pentru instalatiile prevazute la pct. 6.6 din anexa nr. 1, prevederile alin. (1) – (7) se aplica cu conditia asigurarii bunastarii animalelor.

SECTIUNEA a 4-a
Valori-limita de emisie, parametri si masuri tehnice echivalente

Art. 15. – (1) Valorile-limita de emisie pentru substantele poluante se stabilesc in punctul in care emisia paraseste instalatia, neluandu-se in considerare nicio diluare care intervine inainte de acest punct, iar in ceea ce priveste evacuarile indirecte in apa se ia in considerare, dupa caz, efectul unei statii de epurare a apelor uzate, cu conditia asigurarii unui nivel echivalent de protectie a mediului in intregul sau, astfel incat sa nu se determine niveluri mai ridicate de poluare a mediului.

(2) Stabilirea valorilor-limita de emisie, a parametrilor si a masurilor tehnice echivalente prevazute la art. 14 alin. (1) si (2) se bazeaza pe cele mai bune tehnici disponibile, fara a aduce atingere prevederilor art. 18 si fara a impune folosirea unei tehnici sau tehnologii specifice.

(3) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu stabileste valori-limita de emisie care asigura ca, in conditii normale de functionare, emisiile nu depasesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile, asa cum sunt prevazute in deciziile privind concluziile BAT, prin una dintre urmatoarele alternative:

a) stabilirea unor valori-limita de emisie care nu depasesc nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile; aceste valori-limita de emisie se exprima pentru aceleasi perioade sau pentru perioade mai scurte de timp, precum si in aceleasi conditii de referinta ca si nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile;

b) stabilirea unor valori-limita de emisie diferite de cele prevazute la lit. a) in ceea ce priveste valorile, perioadele de timp si conditiile de referinta.

(4) In cazul in care se aplica prevederile alin. (3) lit. b), autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu evalueaza rezultatele monitorizarii emisiilor cel putin o data pe an, pentru a se asigura ca emisiile evacuate in conditii normale de functionare nu au depasit nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile.

(5) Prin exceptie de la prevederile alin. (3) si (4) si fara a aduce atingere prevederilor art. 18, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu are posibilitatea de a stabili, in cazuri specifice, valori-limita de emisie mai putin stricte.

(6) Exceptia prevazuta la alin. (5) se aplica numai in situatiile in care in baza unei evaluari se demonstreaza ca respectarea valorilor-limita de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile prevazute in concluziile BAT presupune costuri disproportionat de mari in comparatie cu beneficiile pentru mediu in situatia data, luand in considerare urmatoarele:

a) amplasarea geografica ori conditiile locale de mediu ale instalatiei; sau

b) caracteristicile tehnice ale instalatiei in cauza.

(7) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu prezinta intr-o anexa a acestei autorizatii motivele aplicarii alin. (6), incluzand rezultatul evaluarii si justificarea conditiilor impuse.

(8) Valorile-limita de emisie stabilite potrivit prevederilor alin. (6) nu depasesc valorile-limita de emisie stabilite in anexele la prezenta lege, in mod corespunzator, astfel autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu se asigura ca nu se produce nicio poluare semnificativa si se atinge un nivel ridicat de protectie a mediului in intregul sau.

(9) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu reevalueaza aplicarea prevederilor alin. (5), (6) si (8) ori de cate ori reexamineaza conditiile din autorizatia integrata de mediu, potrivit prevederilor art. 21.

(10) Dupa caz, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu acorda derogari temporare de la cerintele prevazute la alin. (2) – (4) si de la art. 11 lit. a) si b) pentru testarea si utilizarea unor tehnici emergente, pentru o perioada totala de cel mult 9 luni cu conditia ca, la expirarea perioadei prevazute, tehnica respectiva sa fie intrerupta sau emisiile generate de activitatea in cauza sa respecte cel putin nivelurile de emisie asociate celor mai bune tehnici disponibile.

SECTIUNEA a 5-a
Cerinte de monitorizare

Art. 16. – (1) Cerintele de monitorizare din autorizatia integrata de mediu, prevazute la art. 14 alin. (1) lit. c), se bazeaza, dupa caz, pe concluziile privind monitorizarea descrise in concluziile BAT.

(2) Frecventa monitorizarii periodice prevazute la art. 14 alin. (1) lit. e) se stabileste de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu, in autorizatia integrata de mediu, pentru fiecare instalatie sau prin reguli general obligatorii.

(3) Autorizatia integrata de mediu prevede ca, cel putin o data la 5 ani, sa se realizeze o monitorizare pentru apele subterane si, cel putin o data la 10 ani, pentru sol, cu exceptia cazului in care aceasta monitorizare se bazeaza pe o evaluare sistematica a riscului de contaminare.

SECTIUNEA a 6-a
Reguli general obligatorii pe categorii de activitati prevazute in anexa nr. 1, standarde de calitate a mediului, evolutia celor mai bune tehnici disponibile

Art. 17. – (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului stabileste, dupa caz, reguli general obligatorii pe categorii de activitati, asigurand o abordare integrata si un nivel ridicat de protectie a mediului, echivalent celui care poate fi atins prin stabilirea, in autorizatia integrata de mediu, a unor conditii individuale corespunzatoare fiecarei instalatii.

(2) In scopul asigurarii conformarii cu prevederile art. 14 si 15, regulile general obligatorii pe categorii de activitati se bazeaza pe cele mai bune tehnici disponibile, fara a recomanda utilizarea unei tehnici sau a unei tehnologii specifice.

(3) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului actualizeaza regulile general obligatorii pe categorii de activitati, luand in considerare evolutia celor mai bune tehnici disponibile si pentru a asigura conformitatea cu prevederile art. 21.

(4) Prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului se stabilesc reguli general obligatorii pe categorii de activitati, care se elaboreaza cu respectarea prevederilor alin. (1) – (3).

(5) Regulile general obligatorii se adopta pentru categoriile de activitati relevante, in termen de un an de la data publicarii deciziilor BAT in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene.

Art. 18. – In situatia in care un standard de calitate a mediului prevede conditii mai stricte decat cele care pot fi atinse prin aplicarea celor mai bune tehnici disponibile, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu impune, in autorizatia integrata de mediu, masuri suplimentare, fara a afecta alte masuri care se aplica pentru conformarea cu standardele de calitate a mediului.

Art. 19. – Autoritatile competente pentru protectia mediului cu responsabilitati in domeniul prevazut de prezenta lege, astfel cum sunt prevazute la art. 70, au obligatia sa urmareasca si sa se informeze cu privire la evolutia celor mai bune tehnici disponibile si la publicarea oricaror concluzii noi sau actualizate privind cele mai bune tehnici disponibile si sa puna la dispozitia publicului interesat informatii cu privire la acestea.

SECTIUNEA a 7-a
Modificari aduse instalatiilor de catre operatori

Art. 20. – (1) Operatorul are obligatia sa informeze autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati in emiterea autorizatiei integrate de mediu cu privire la orice modificari planificate in ceea ce priveste caracteristicile, functionarea sau extinderea instalatiei, care pot avea consecinte asupra mediului, precum si in ceea ce priveste datele prevazute la art. 12 alin. (1) lit. f).

(2) In situatia prevazuta la alin. (1), autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati in emiterea autorizatiei integrate de mediu actualizeaza, dupa caz, autorizatia integrata de mediu sau conditiile prevazute in aceasta.

(3) Nicio modificare substantiala planificata a unei instalatii nu se poate realiza fara obtinerea prealabila a actelor de reglementare corespunzatoare etapelor de dezvoltare a unor astfel de modificari.

(4) In situatia prevazuta la alin. (3), documentatia de solicitare a autorizatiei integrate de mediu si autorizatia integrata de mediu emisa se refera la acele parti ale instalatiei si acele aspecte prevazute la art. 12 care pot fi afectate de modificare.

(5) Orice modificare a caracteristicilor sau a functionarii ori o extindere a unei instalatii este considerata substantiala in situatia in care o astfel de modificare sau extindere conduce la atingerea pragurilor de capacitate prevazute in anexa nr. 1.

SECTIUNEA a 8-a
Reexaminarea si actualizarea conditiilor de autorizare de catre autoritatea competenta

Art. 21. – (1) In scopul conformarii cu prevederile prezentei legi, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu reexamineaza, periodic, toate conditiile din autorizatia integrata de mediu, potrivit prevederilor alin. (2) – (7) si, acolo unde este necesar, le actualizeaza.

(2) La cererea autoritatii competente, operatorul prezinta toate informatiile necesare in scopul reexaminarii conditiilor de autorizare, in special rezultatele monitorizarii emisiilor si alte date care permit efectuarea unei comparatii a functionarii instalatiei cu cele mai bune tehnici disponibile prevazute in concluziile BAT aplicabile si cu nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile.

(3) La reexaminarea conditiilor de autorizare, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu utilizeaza toate informatiile obtinute in urma monitorizarii sau a inspectiilor instalatiei.

(4) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu ia masurile necesare pentru ca, in termen de 4 ani de la publicarea deciziilor privind concluziile BAT aplicabile activitatii principale a unei instalatii, sa asigure ca:

a) toate conditiile din autorizatia integrata de mediu pentru instalatia respectiva sunt reexaminate si, daca este necesar, actualizate, in vederea asigurarii conformarii cu prevederile prezentei legi, in special cu cele cuprinse in art. 15 alin. (3) – (9), dupa caz;

b) instalatia este conforma cu noile conditii de autorizare.

(5) In procesul de reexaminare a autorizatiei integrate de mediu se iau in considerare toate concluziile BAT, noi sau actualizate, aplicabile instalatiei, publicate dupa data acordarii autorizatiei integrate de mediu sau dupa data ultimei reexaminari a acesteia.

(6) In cazul in care pentru o instalatie nu sunt elaborate concluziile BAT, conditiile de autorizare sunt reexaminate si, daca este necesar, actualizate, acolo unde evolutia celor mai bune tehnici disponibile permite reducerea considerabila a emisiilor.

(7) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu reexamineaza si, in cazul in care este necesar, actualizeaza conditiile de autorizare, cel putin in urmatoarele situatii:

a) poluarea produsa de instalatie este semnificativa, astfel incat se impune revizuirea valorilor-limita de emisie existente in autorizatia integrata de mediu sau includerea de noi valori-limita de emisie pentru alti poluanti;

b) din motive de siguranta in functionare, este necesara utilizarea altor tehnici;

c) este necesara respectarea unui standard nou sau revizuit de calitate a mediului, potrivit prevederilor art. 18;

d) prevederile unor noi reglementari legale o impun.

(8) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu reexamineaza si, daca este cazul, actualizeaza conditiile de autorizare in oricare alte situatii considerate, in mod obiectiv si justificat, necesare, fara a aduce atingere prevederilor legale in vigoare.

SECTIUNEA a 9-a
Inchiderea amplasamentului

Art. 22. – (1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu stabileste in autorizatia integrata de mediu conditii pentru a asigura respectarea prevederilor alin. (6)-(8) la incetarea definitiva a activitatii, fara a aduce atingere prevederilor Legii nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare, ale Hotararii Guvernului nr. 564/2006 privind cadrul de realizare a participarii publicului la elaborarea anumitor planuri si programe in legatura cu mediul, ale Hotararii Guvernului nr. 53/2009 pentru aprobarea Planului national de protectie a apelor subterane impotriva poluarii si deteriorarii, cu modificarile si completarile ulterioare, si nici prevederilor legislatiei relevante la nivelul Uniunii Europene din domeniul protectiei solului.

(2) In situatia in care, in desfasurarea activitatii, se utilizeaza, se produc sau se emit substante periculoase relevante si luand in considerare posibilitatea de contaminare a solului si a apelor subterane pe amplasamentul instalatiei, operatorul intocmeste si prezinta autoritatii competente pentru protectia mediului responsabile cu emiterea autorizatiei integrate de mediu un raport privind situatia de referinta, inainte de punerea in functiune a instalatiei sau inainte de prima actualizare a autorizatiei realizate dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi.

(3) Raportul privind situatia de referinta contine informatiile necesare pentru stabilirea starii de contaminare a solului si a apelor subterane, astfel incat sa se poata face o comparatie cuantificata cu starea acestora, la data incetarii definitive a activitatii prevazute la alin. (6) si (7).

(4) Raportul privind situatia de referinta contine cel putin urmatoarele:

a) informatii privind utilizarea actuala a amplasamentului si informatii privind utilizarile anterioare ale amplasamentului, acolo unde acestea sunt disponibile;

b) informatiile existente privind rezultatele determinarilor realizate in ceea ce priveste solul si apele subterane care reflecta starea acestora la data elaborarii raportului privind situatia de referinta, acolo unde sunt disponibile, sau rezultatele unor determinari noi ale solului si apelor subterane, luand in considerare posibilitatea contaminarii solului si a apelor subterane cu acele substante periculoase care urmeaza sa fie utilizate, produse ori emise de instalatia in cauza.

(5) In situatia in care informatiile rezultate in temeiul altor prevederi ale legislatiei nationale sau a Uniunii Europene indeplinesc cerintele prevazute la alin. (2) – (4), informatiile respective pot fi incluse sau anexate la raportul privind situatia de referinta.

(6) La incetarea definitiva a activitatii, operatorul evalueaza starea de contaminare a solului si a apelor subterane cu substante periculoase relevante utilizate, produse sau emise de instalatie. In cazul in care instalatia a determinat o poluare semnificativa a solului sau a apelor subterane cu substante periculoase relevante, comparativ cu starea prezentata in raportul privind situatia de referinta prevazut la alin. (2) – (5), operatorul ia masurile necesare pentru depoluare, astfel incat sa readuca amplasamentul la starea descrisa in raportul privind situatia de referinta. In acest scop se ia in considerare si fezabilitatea tehnica a unor astfel de masuri.

(7) Fara a aduce atingere prevederilor alin. (6), la data incetarii definitive a activitatilor si in cazul in care contaminarea solului si a apelor subterane din cadrul amplasamentului prezinta un risc semnificativ pentru sanatatea umana sau pentru mediu ca urmare a desfasurarii activitatilor autorizate, inainte de prima actualizare a autorizatiei, dupa data intrarii in vigoare a prezentei legi si tinand seama de conditiile amplasamentului instalatiei stabilite potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) lit. d), operatorul ia masurile necesare in vederea indepartarii, controlului, limitarii sau reducerii substantelor periculoase relevante, astfel incat amplasamentul, tinand seama de utilizarea sa actuala sau de utilizarile viitoare aprobate potrivit prevederilor legislatiei specifice, sa nu mai prezinte un astfel de risc.

(8) In cazul in care operatorul nu se afla, la momentul autorizarii, sub incidenta prevederilor legale care sa il oblige sa intocmeasca raportul privind situatia de referinta conform alin. (2) – (5), la data incetarii definitive a activitatilor, acesta ia masurile necesare in vederea indepartarii, controlului, limitarii sau reducerii substantelor periculoase relevante, astfel incat amplasamentul, tinand seama de utilizarea sa actuala sau de utilizarile viitoare aprobate, sa nu mai prezinte niciun risc semnificativ pentru sanatatea umana sau pentru mediu, cauzat de contaminarea solului si a apelor subterane ca rezultat al activitatilor autorizate si tinand seama de conditiile amplasamentului instalatiei stabilite potrivit prevederilor art. 12 alin. (1) lit. d).

SECTIUNEA a 10-a
Inspectii de mediu

Art. 23. – (1) In termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, autoritatea competenta pentru protectia mediului cu atributii de inspectie si control, in colaborare cu specialisti din domeniul sanatatii, elaboreaza un sistem de inspectii de mediu pentru instalatiile in care se desfasoara activitatile prevazute in anexa nr. 1, care sa vizeze examinarea tuturor efectelor relevante produse asupra mediului si asupra sanatatii umane, care se aproba prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului si al conducatorului autoritatii publice centrale pentru sanatate.

(2) Operatorii instalatiilor care desfasoara activitatile prevazute in anexa nr. 1 acorda autoritatilor competente cu atributii de inspectie si control intreaga asistenta necesara pentru a realiza vizite la fata locului, pentru prelevarea de probe si pentru obtinerea tuturor informatiilor necesare pentru indeplinirea obligatiilor ce decurg din prezenta lege.

(3) Toate instalatiile trebuie sa faca obiectul unui plan de inspectii de mediu la nivel national, regional sau local; acest plan este revizuit si, acolo unde este cazul, se actualizeaza periodic.

(4) Fiecare plan de inspectii de mediu include urmatoarele elemente:

a) o evaluare generala a aspectelor de mediu care trebuie luate in considerare;

b) zona geografica acoperita de planul de inspectii;

c) un registru al instalatiilor prevazute in planul de inspectie;

d) procedurile pentru elaborarea programelor pentru inspectii de mediu de rutina, potrivit prevederilor alin. (5) – (8);

e) procedurile aplicabile altor inspectii decat cele de rutina, potrivit prevederilor alin. (9);

f) dispozitii privind cooperarea intre diverse autoritati responsabile de efectuarea inspectiilor, daca este cazul.

(5) Pe baza planului de inspectii, autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati de inspectie si control intocmeste sistematic programe pentru inspectii de mediu de rutina, inclusiv frecventa vizitelor la fata locului pentru diversele tipuri de instalatii.

(6) Intervalul de timp dintre doua vizite la fata locului se stabileste pe baza unei evaluari sistematice a riscurilor pentru mediu asociate instalatiilor in cauza si nu depaseste:

a) un an, pentru instalatiile care prezinta riscuri majore;

b) 3 ani, pentru instalatiile care prezinta riscuri minore.

(7) In situatia in care, in urma unei inspectii, s-a constatat nerespectarea conditiilor din autorizatia integrata de mediu, se efectueaza o vizita suplimentara la fata locului, in termen de 6 luni de la data respectivei inspectii.

(8) Evaluarea sistematica a riscurilor pentru mediu se realizeaza cel putin pe baza urmatoarelor criterii:

a) impactul potential si impactul concret al instalatiilor in cauza asupra sanatatii umane si asupra mediului, tinand seama de nivelurile si de tipurile de emisii, de sensibilitatea mediului la nivel local si de riscul de accidente;

b) istoricul conformarii cu conditiile din autorizatia integrata de mediu;

c) inregistrarea operatorului la sistemul Uniunii Europene de management de mediu si audit, potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.221/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 25 noiembrie 2009 privind participarea voluntara a organizatiilor la un sistem comunitar de management de mediu si audit (EMAS) si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 761/2001 si a Deciziilor 2001/681/CE si 2006/193/CE ale Comisiei.

(9) Inspectiile de mediu care nu sunt de rutina se desfasoara pentru a investiga, in cel mai scurt timp posibil si, daca este cazul, inainte de acordarea, reexaminarea sau actualizarea unei autorizatii integrate de mediu, plangeri intemeiate, accidente semnificative, incidente si situatii grave de neconformare in ceea ce priveste mediul.

(10) Dupa fiecare vizita la fata locului, autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati de inspectie si control intocmeste un raport de inspectie in care sunt prezentate constatarile relevante cu privire la conformarea instalatiei la conditiile din autorizatia integrata de mediu si concluziile privind orice actiuni ulterioare, acolo unde este necesar.

(11) Raportul de inspectie prevazut la alin. (10) este notificat operatorului in cauza, in termen de doua luni de la data efectuarii vizitei la fata locului.

(12) In termen de 4 luni de la efectuarea vizitei la fata locului, autoritatea competenta pune la dispozitia publicului raportul prevazut la alin. (10), potrivit prevederilor Hotararii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informatia privind mediul, cu modificarile ulterioare.

(13) Fara a aduce atingere art. 8 alin. (2) – (4), autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati de inspectie si control stabileste intervale de timp rezonabile pentru realizarea masurilor prevazute in raportul de inspectie elaborat conform alin. (10), pe care operatorul este obligat sa le respecte.

SECTIUNEA a 11-a
Accesul la informatie si participarea publicului la procedura de autorizare si accesul la justitie

Art. 24. – (1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu asigura cadrul necesar pentru participarea din timp si in mod efectiv a publicului interesat la urmatoarele proceduri:

a) emiterea autorizatiilor integrate de mediu pentru instalatii noi;

b) emiterea unei autorizatii integrate de mediu pentru orice modificare substantiala;

c) emiterea sau actualizarea unei autorizatii integrate de mediu pentru o instalatie in cazul careia s-a propus aplicarea art. 15 alin. (5) – (9);

d) actualizarea unei autorizatii integrate de mediu sau a conditiilor de autorizare pentru o instalatie, potrivit prevederilor art. 21 alin. (7) lit. a).

(2) Participarea publicului prevazuta la alin. (1) se realizeaza potrivit prevederilor anexei nr. 4, in conditiile legii.

(3) Dupa luarea unei decizii privind emiterea, reexaminarea sau actualizarea unei autorizatii integrate de mediu, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu pune la dispozitia publicului urmatoarele informatii:

a) continutul deciziei si o copie a autorizatiei integrate de mediu, precum si orice actualizari ulterioare;

b) motivele pe care se intemeiaza decizia;

c) rezultatele consultarilor organizate inainte de luarea deciziei si o explicatie a modului in care acestea au fost luate in considerare in luarea deciziei respective;

d) lista cu titlurile documentelor de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile relevante pentru instalatia sau activitatea in cauza;

e) metoda utilizata pentru determinarea conditiilor de autorizare prevazute la art. 14;

f) valorile-limita de emisie, comparativ cu cele prevazute de concluziile BAT si cu nivelurile de emisii asociate celor mai bune tehnici disponibile;

g) in situatia in care s-a acordat o derogare potrivit prevederilor art. 15 alin. (5) – (9), motivele specifice ale acordarii acesteia pe baza criteriilor prevazute la art. 15 alin. (6) si conditiile impuse.

(4) Informatiile prevazute la alin. (3) lit. a), b) si g) se pun la dispozitia publicului, inclusiv prin intermediul internetului.

(5) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu pune la dispozitia publicului urmatoarele:

a) informatii relevante cu privire la masurile luate de catre operator la incetarea definitiva a activitatilor potrivit prevederilor art. 22, inclusiv prin intermediul internetului;

b) rezultatele referitoare la monitorizarea emisiilor, asa cum este prevazut in conditiile din autorizatia integrata de mediu si detinute de autoritatea competenta.

(6) Accesul publicului la informatie, prevazut la alin. (1) – (5), se realizeaza cu respectarea prevederilor art. 11-13 din Hotararea Guvernului nr. 878/2005, cu modificarile ulterioare.

Art. 25. – (1) Orice persoana care face parte din publicul interesat si care are un interes legitim sau se considera lezata intr-un drept al sau se poate adresa instantei de contencios administrativ competente pentru a contesta, din punct de vedere procedural sau substantial, deciziile, actele sau omisiunile care fac obiectul participarii publicului, prevazute de prezenta lege, cu respectarea prevederilor Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificarile si completarile ulterioare, si fara a aduce atingere altor prevederi legale.

(2) Prevederile alin. (1) nu exclud caile de atac prealabile in fata unei autoritati administrative, printr-o procedura gratuita, rapida, echitabila si corecta.

(3) Deciziile autoritatii competente pentru protectia mediului responsabile cu emiterea autorizatiei integrate de mediu/autorizatiei de mediu cuprind prevederi referitoare la caile de atac administrative si judiciare.

Art. 26. – (1) In situatia in care autoritatea publica centrala pentru protectia mediului detine informatii potrivit carora functionarea unei instalatii pentru care a fost depusa solicitarea de acordare a autorizatiei conform art. 4 sau art. 20 alin. (3) si (4) poate determina efecte negative semnificative asupra mediului din alt stat membru, aceasta informeaza autoritatea publica centrala pentru protectia mediului din statul posibil a fi afectat cu privire la acest subiect.

(2) In situatia in care informatiile prevazute la alin. (1) sunt solicitate de autoritatea publica centrala pentru protectia mediului a statului posibil a fi afectat, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite, in conditiile legii, orice informatie solicitata, in situatia in care este disponibila.

(3) Informatiile prevazute la alin. (1) sunt furnizate sau puse la dispozitia publicului statului posibil a fi afectat, potrivit prevederilor anexei nr. 4, in acelasi timp in care acestea sunt puse la dispozitia propriului public.

(4) Informatiile prevazute la alin. (1) sunt utilizate in cadrul consultarilor bilaterale dintre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului si autoritatile competente din celelalte state membre, pe baza de reciprocitate si in conditii de echivalenta.

(5) In contextul relatiilor bilaterale, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului trebuie sa se asigure ca, in cazurile prevazute la alin. (1) si (2), solicitarile de emitere sau de actualizare a autorizatiei integrate de mediu sunt, de asemenea, disponibile publicului statului membru posibil a fi afectat, pentru o perioada suficienta de timp, astfel incat sa ii permita exercitarea dreptului de a transmite observatii/comentarii inainte de luarea deciziei.

(6) Rezultatele oricaror consultari derulate potrivit prevederilor alin. (1) – (5) sunt luate in considerare de catre autoritatea competenta responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu la luarea unei decizii cu privire la solicitarea de autorizare.

(7) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului are obligatia de a informa statul membru ori statele membre care au fost consultate potrivit dispozitiilor prevazute la alin. (1) – (5) cu privire la decizia adoptata referitoare la solicitarea emiterii autorizatiei integrate de mediu si ii/le transmite informatiile prevazute la art. 24 alin. (3).

(8) In situatia de stat afectat sau posibil a fi afectat, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului pune la dispozitia propriului public interesat, fara a aduce atingere prevederilor legislatiei incidente in vigoare, informatiile primite in cadrul relatiilor bilaterale.

SECTIUNEA a 12-a
Tehnici emergente

Art. 27. – Autoritatile cu responsabilitati in promovarea si implementarea prezentei legi stabilesc, acolo unde este necesar, programe privind dezvoltarea si aplicarea tehnicilor emergente, in special a acelor tehnici emergente identificate in documentele de referinta privind cele mai bune tehnici disponibile.

CAPITOLUL III
Dispozitii speciale pentru instalatiile de ardere

SECTIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 28. – (1) Prevederile prezentului capitol se aplica instalatiilor de ardere a caror putere termica nominala totala este mai mare sau egala cu 50 MW, indiferent de tipul de combustibil utilizat, respectiv solid, lichid sau gazos.

(2) Prevederile prezentului capitol nu se aplica urmatoarelor instalatii de ardere:

a) instalatii in care produsele de ardere sunt utilizate pentru incalzirea directa, uscarea sau orice alt tratament aplicat obiectelor sau materialelor;

b) instalatii postardere proiectate pentru purificarea gazelor reziduale prin ardere si care nu sunt exploatate ca instalatii de ardere independente;

c) instalatii de regenerare a catalizatorilor pentru cracare catalitica;

d) instalatii pentru conversia hidrogenului sulfurat in sulf;

e) reactoare folosite in industria chimica;

f) cuptoare de preincalzire a cocsului;

g) caupere;

h) orice echipament tehnic care se foloseste la propulsia unui vehicul, a unei nave sau aeronave;

i) turbine cu gaz si motoare cu gaz folosite pe platforme maritime;

j) instalatii care utilizeaza drept combustibil orice deseuri solide sau lichide, cu exceptia deseurilor mentionate la art. 3 lit. bb) pct. bb2).

SECTIUNEA a 2-a
Reguli de agregare

Art. 29. – (1) In cazul in care gazele reziduale de la doua sau mai multe instalatii de ardere sunt evacuate printr-un cos comun, ansamblul format de aceste instalatii se considera o singura instalatie de ardere, iar, pentru calcularea puterii termice nominale totale, capacitatile acestora se insumeaza.

(2) In situatia in care doua sau mai multe instalatii de ardere, care au fost autorizate pentru prima data la 1 iulie 1987 sau dupa aceasta data ori ai caror operatori au depus o solicitare completa de autorizare la data respectiva sau ulterior, sunt amplasate astfel incat, avand in vedere factorii de ordin tehnic si economic, gazele reziduale produse de acestea pot fi, in acceptiunea autoritatii competente pentru protectia mediului responsabile cu emiterea autorizatiei integrate de mediu, evacuate printr-un cos comun, ansamblul format de aceste instalatii se considera o singura instalatie de ardere, iar capacitatile acestora se insumeaza pentru calcularea puterii termice nominale totale.

(3) Pentru calcularea puterii termice nominale totale a unei combinatii de instalatii de ardere mentionate la alin. (1) si (2), instalatiile de ardere individuale cu o putere termica nominala mai mica de 15 MW nu sunt luate in considerare.

SECTIUNEA a 3-a
Valori-limita de emisie

Art. 30. – (1) Gazele reziduale de la instalatiile de ardere sunt evacuate in mod controlat, prin intermediul unui cos care contine unul sau mai multe canale.

(2) Inaltimea cosului este calculata luand in considerare conditiile de evacuare a gazelor reziduale, astfel incat sa se protejeze sanatatea umana si mediul.

(3) Autorizatiile integrate de mediu emise pentru instalatiile care au in componenta lor instalatii de ardere autorizate inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi sau ai caror operatori au depus o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca astfel de instalatii sa fie puse in functiune cel tarziu la data de 7 ianuarie 2014, includ conditii care sa asigure ca emisiile in aer provenite de la aceste instalatii nu depasesc valorile-limita de emisie prevazute in anexa nr. 5 partea 1.

(4) Autorizatiile integrate de mediu emise pentru instalatiile care contin instalatii de ardere care au beneficiat de derogarea prevazuta la art. 5 alin. (2) si (3) din Hotararea Guvernului nr. 440/2010 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere si care se afla in functiune dupa 1 ianuarie 2016 includ conditii care sa asigure ca emisiile in aer provenind de la aceste instalatii nu depasesc valorile-limita de emisie prevazute in anexa nr. 5 partea a 2-a.

(5) Autorizatiile integrate de mediu emise instalatiilor care contin instalatii de ardere ce nu intra sub incidenta prevederilor alin. (3) si (4) prevad conditii prin care sa se asigure ca emisiile in aer provenind de la aceste instalatii nu depasesc valorile- limita de emisie prevazute in anexa nr. 5 partea a 2-a.

(6) Valorile-limita de emisie prevazute in anexa nr. 5 partea 1 si a 2-a, precum si ratele minime de desulfurare prevazute in partea a 5-a se aplica emisiilor evacuate prin fiecare cos comun, in functie de puterea termica nominala totala a intregii instalatii de ardere.

(7) Pentru situatiile in care anexa nr. 5 prevede ca valorile- limita de emisie se aplica pentru parti ale instalatiei de ardere care au un numar limitat de ore de functionare, aceste valori- limita de emisie se aplica emisiilor partii respective a instalatiei, dar se stabilesc considerand puterea termica nominala totala a intregii instalatii de ardere.

(8) La propunerea autoritatii publice centrale din domeniul economiei si/sau a autoritatii publice centrale pentru administratie publica, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului suspenda, in conditii justificate, pe o durata de maximum 6 luni, obligatia respectarii valorilor-limita de emisie pentru dioxid de sulf, prevazute la alin. (3) – (5), atunci cand aceste valori-limita de emisie nu pot fi respectate la instalatiile mari de ardere care folosesc in mod normal combustibil cu continut redus de sulf, in situatia intreruperii aprovizionarii cu un astfel de combustibil ca urmare a unei crize considerabile.

(9) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza imediat Comisia Europeana cu privire la o astfel de derogare acordata potrivit prevederilor alin. (8).

(10) La propunerea autoritatii competente pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiilor integrate de mediu, ca urmare a solicitarii justificate a operatorului, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului acorda o derogare de la obligatia respectarii valorilor-limita la emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, prevazute la alin. (3) – (5), in situatia in care o instalatie de ardere care foloseste numai combustibil gazos trebuie sa recurga, in mod exceptional, la utilizarea altor combustibili din cauza unei intreruperi neasteptate a aprovizionarii cu gaz si, prin urmare, ar trebui sa fie dotata cu un sistem de purificare a gazelor reziduale.

(11) Perioada pentru care se acorda o astfel de derogare nu depaseste 10 zile, cu exceptia cazului in care exista o necesitate imperioasa de a mentine alimentarea cu energie.

(12) Operatorul informeaza imediat autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu cu privire la fiecare caz specific prevazut la alin. (10) si (11).

(13) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza imediat Comisia Europeana cu privire la orice exceptie acordata potrivit prevederilor alin. (10) si (11).

(14) In cazul extinderii unei instalatii de ardere, valorile-limita de emisie, prevazute in anexa nr. 5 partea a 2-a, se aplica partii extinse a instalatiei afectate de modificare si este stabilita in functie de puterea termica nominala totala a intregii instalatii de ardere.

(15) In cazul in care modificarea unei instalatii de ardere poate avea consecinte asupra mediului si afecteaza o parte a instalatiei cu o putere termica nominala de cel putin 50 MW, valorile-limita de emisie prevazute in anexa nr. 5 partea a 2-a se aplica acelei parti a instalatiei care a fost modificata, in functie de puterea termica nominala totala a intregii instalatii de ardere.

(16) Valorile-limita de emisie prevazute in anexa nr. 5 partea 1 si a 2-a nu se aplica urmatoarelor instalatii de ardere:

a) motoare diesel;

b) cazane de recuperare din cadrul instalatiilor de fabricare a celulozei.

SECTIUNEA a 4-a
Rata de desulfurare

Art. 31. – (1) La solicitarea justificata a operatorului si la propunerea autoritatii publice centrale din domeniul economiei si/sau a autoritatii publice centrale pentru administratie publica, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului aproba aplicarea ratelor minime de desulfurare prevazute in anexa nr. 5 partea a 5-a, in conformitate cu prevederile partii a 6-a a aceleiasi anexe, astfel:

a) in locul valorilor-limita de emisie pentru dioxidul de sulf, in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza combustibil solid indigen si care, din cauza caracteristicilor acestui combustibil, nu pot respecta acele valori-limita de emisie prevazute la art. 30 alin. (3) – (5);

b) in locul valorilor Cprocedeu pentru dioxid de sulf in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza combustibil solid indigen, care coincinereaza deseuri si care nu pot respecta valorile-limita de emisie prevazute la pct.

3.1 sau 3.2 din anexa nr. 6 partea a 4-a, din cauza caracteristicilor acestui combustibil indigen, caz in care valoarea Cdeseuri prevazuta in anexa nr. 6 partea a 4-a pct. 1 este egala cu 0 mg/Nm3.

(2) Pentru aprobarea aplicarii ratei minime de desulfurare, prevazuta la alin. (1) lit. a), este necesar ca operatorul sa elaboreze un raport tehnic justificativ asa cum este prevazut la art. 72 alin. (5) lit. a), care sa fie avizat de autoritatea publica centrala din domeniul energiei si/sau de autoritatea publica centrala pentru administratie publica, dupa caz, inainte de a fi inaintat autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

SECTIUNEA a 5-a
Planul national de tranzitie

Art. 32. – (1) Pentru perioada 1 ianuarie 2016-30 iunie 2020, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului elaboreaza si implementeaza un plan national de tranzitie pentru instalatiile care au fost autorizate inainte de 27 noiembrie 2002 sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatia sa fi intrat in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003. Planul national de tranzitie este elaborat potrivit prevederilor prezentului capitol, in baza solicitarii justificate a operatorilor, si este aprobat prin ordin comun al conducatorului autoritatii publice centrale din domeniul economiei, al autoritatii publice centrale pentru administratie publica si al autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

(2) Pentru fiecare instalatie de ardere inclusa in planul national de tranzitie, acesta precizeaza emisiile pentru cel putin unul dintre urmatorii poluanti: oxizi de azot, dioxid de sulf si pulberi.

(3) Pentru turbinele cu gaz, planul national de tranzitie precizeaza numai emisiile de oxizi de azot.

(4) Planul national de tranzitie nu include niciuna dintre urmatoarele instalatii de ardere:

a) cele carora li se aplica prevederile art. 33 alin. (1);

b) cele din cadrul rafinariilor care utilizeaza independent sau impreuna cu alti combustibili, pentru consum propriu, gaze cu putere calorica redusa, rezultate din gazeificarea reziduurilor de rafinare sau a reziduurilor de distilare si conversie de la rafinarea titeiului brut;

c) cele carora li se aplica prevederile art. 35;

d) cele carora li s-a acordat o derogare privind functionarea a 20.000 de ore in perioada 1 ianuarie 2008-31 decembrie 2015, conform prevederilor art. 5 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 440/2010.

(5) Instalatiile de ardere incluse in planul national de tranzitie sunt exceptate de la respectarea valorilor-limita de emisie prevazute la art. 30 alin. (3) si (4) pentru poluantii care fac obiectul acestui plan sau, dupa caz, a ratelor de desulfurare prevazute la art. 31.

(6) Pe perioada derularii planului national de tranzitie se mentin valorile-limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, aplicabile la data de 31 decembrie 2015, prevazute in autorizatiile integrate de mediu emise pentru instalatiile de ardere, stabilite in temeiul reglementarilor incidente in vigoare la data emiterii acestora.

(7) Instalatiile de ardere cu o putere termica nominala totala mai mare de 500 MW care utilizeaza combustibili solizi, carora li s-a acordat prima autorizatie dupa 1 iulie 1987, respecta valorile-limita de emisie pentru oxizi de azot prevazute in anexa nr. 5 partea 1.

(8) Pentru fiecare poluant, planul national de tranzitie stabileste un plafon reprezentat de totalul maxim anual al emisiilor provenite de la toate instalatiile de ardere incluse in acest plan, luand in considerare, pentru fiecare dintre acestea, urmatoarele:

a) puterea termica nominala totala la data de 31 decembrie 2010;

b) numarul anual efectiv de ore de functionare;

c) consumul anual de combustibil.

(9) Pentru toate instalatiile de ardere incluse in planul national de tranzitie se calculeaza o medie a emisiilor pentru perioada 1 ianuarie 2001-31 decembrie 2010.

(10) Plafonul national pentru anul 2016 este calculat pe baza valorilor-limita de emisie relevante prevazute in anexele nr. 3-7 la Hotararea Guvernului nr. 440/2010 sau, dupa caz, pe baza ratelor de desulfurare prevazute in anexa nr. 3 la hotararea mentionata.

(11) In cazul turbinelor cu gaz, pentru calculul plafoanelor se utilizeaza valorile-limita de emisie pentru oxizi de azot prevazute in sectiunea B din anexa nr. 6 la Hotararea Guvernului nr. 440/2010.

(12) Plafoanele pentru anii 2019 si 2020 se calculeaza pe baza valorilor-limita de emisie relevante prevazute in anexa nr. 5 partea 1 sau, dupa caz, pe baza ratelor de desulfurare relevante prevazute in anexa nr. 5 partea a 5-a.

(13) Plafoanele pentru anii 2017 si 2018 se stabilesc astfel incat sa se asigure o scadere liniara a acestor plafoane intre anii 2016 si 2019.

(14) In situatia in care o instalatie inclusa in planul national de tranzitie isi inceteaza activitatea sau nu se mai incadreaza in domeniul de aplicare a prevederilor prezentului capitol, este interzisa o crestere a emisiilor anuale totale, prin redistribuire la celelalte instalatii care fac, in continuare, obiectul planului national de tranzitie.

(15) Planul national de tranzitie contine masuri privind monitorizarea si raportarea, respectand normele prevazute la art. 41 alin. (2), precum si masurile prevazute pentru fiecare instalatie, in ceea ce priveste asigurarea respectarii la termenele stabilite a valorilor-limita de emisie aplicabile dupa data de 1 iulie 2020.

(16) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene planul national de tranzitie la data solicitata de aceasta.

(17) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana cu privire la orice modificare a planului national de tranzitie.

SECTIUNEA a 6-a
Derogarea pentru durata de viata limitata

Art. 33. – (1) In perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2023, instalatiile de ardere sunt exceptate de la respectarea valorilor-limita de emisie prevazute la art. 30 alin. (3) si (4) si a ratelor de desulfurare prevazute la art. 31, dupa caz, precum si de la includerea acestora in planul national de tranzitie prevazut la art. 32, in situatia in care sunt indeplinite urmatoarele conditii:

a) operatorul instalatiei de ardere se angajeaza, printr-o declaratie scrisa transmisa pana la data de 1 ianuarie 2014 autoritatii competente pentru protectia mediului cu responsabilitati in emiterea autorizatiei integrate de mediu si cu instiintarea autoritatii publice centrale din domeniul economiei si/sau a autoritatii publice centrale pentru administratie publica, ca instalatia in cauza nu functioneaza mai mult de 17.500 de ore in perioada 1 ianuarie 2016-31 decembrie 2023;

b) operatorul are obligatia de a transmite anual un raport autoritatii competente pentru protectia mediului si de a instiinta autoritatea publica centrala din domeniul economiei si/sau autoritatea publica centrala pentru administratie publica cu privire la evidenta numarului de ore de functionare inregistrate incepand cu 1 ianuarie 2016;

c) valorile-limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi, aplicabile la 31 decembrie 2015, stabilite in autorizatia integrata de mediu emisa pentru instalatia de ardere in temeiul prevederilor reglementarilor incidente in vigoare la data emiterii acesteia, raman valabile pana la finalizarea numarului de ore de functionare prevazute la lit. a);

d) instalatiile de ardere cu o putere termica nominala totala mai mare de 500 MW, care utilizeaza combustibili solizi, carora li s-a acordat prima autorizatie de mediu dupa 1 iulie 1987, respecta valorile-limita de emisie pentru oxizi de azot prevazute in anexa nr. 5 partea 1;

e) instalatia de ardere nu a beneficiat de derogarea de 20.000 de ore de functionare, in perioada 1 ianuarie 2008-31 decembrie 2015, potrivit art. 5 alin. (2) din Hotararea Guvernului nr. 440/2010.

(2) Pana cel tarziu la data de 1 ianuarie 2016, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene lista tuturor instalatiilor de ardere carora li se aplica prevederile alin. (1), inclusiv puterea lor nominala totala, tipurile de combustibil utilizat si valorile-limita de emisie aplicabile pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi.

(3) Pentru fiecare din instalatiile de ardere carora li se aplica prevederile alin. (1), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite, anual, Comisiei Europene evidenta numarului de ore de functionare inregistrate incepand cu 1 ianuarie 2016.

(4) In cazul unei instalatii de ardere care, la data de 6 ianuarie 2011, a fost inventariata ca facand parte dintr-un sistem izolat mic si a produs, la data respectiva, cel putin 35% din energia electrica furnizata in cadrul retelei in cauza si care, din cauza caracteristicilor sale tehnice, nu este in masura sa respecte valorile-limita de emisie prevazute la art. 30 alin. (3) si (4), numarul de ore de functionare prevazut la alin. (1) lit. a) este de 18.000 incepand cu 1 ianuarie 2020 si pana la 31 decembrie 2023, iar data prevazuta la alin. (1) lit. b) si la alin. (2) si (3) este 1 ianuarie 2020.

(5) In situatia in care o instalatie de ardere cu o putere termica nominala totala de peste 1.500 MW, care a fost pusa in functiune inainte de 31 decembrie 1986, utilizeaza combustibili solizi indigeni cu o putere calorica neta de cel mult 5.800 kJ/kg, cu o umiditate mai mare de 45% in greutate, cu un continut combinat de umiditate si cenusa mai mare de 60% in greutate si cu un continut de oxid de calciu in cenusa mai mare de 10%, numarul de ore de functionare prevazut la alin. (1) lit. a) este de 32.000 de ore.

SECTIUNEA a 7-a
Sisteme izolate mici

Art. 34. – (1) Pana la data de 31 decembrie 2019, instalatiile de ardere care la 6 ianuarie 2011 faceau parte din sisteme izolate mici pot fi exceptate de la respectarea valorilor-limita de emisie prevazute la art. 30 alin. (3) si (4) si a ratelor de desulfurare prevazute la art. 31, dupa caz.

(2) Pana la data de 31 decembrie 2019 se aplica valorilelimita de emisie prevazute in autorizatiile acestor instalatii de ardere, stabilite in temeiul prevederilor reglementarilor incidente in vigoare la data emiterii respectivelor autorizatii.

(3) Instalatiile de ardere cu o putere termica nominala totala de peste 500 MW care utilizeaza combustibili solizi, carora li s-a acordat prima autorizatie dupa 1 iulie 1987, respecta valorilelimita de emisie pentru oxizi de azot prevazute in anexa nr. 5 partea 1.

(4) Pentru instalatiile de ardere care intra sub incidenta prezentului capitol si care fac parte dintr-un sistem izolat mic, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului, cu acordul autoritatii publice centrale din domeniul economiei si/sau al autoritatii publice centrale pentru administratie publica, comunica Comisiei Europene, la data impusa de aceasta, o lista a instalatiilor de ardere respective, consumul total anual de energie a sistemului izolat mic si cantitatea de energie obtinuta prin interconectarea cu alte sisteme.

SECTIUNEA a 8-a
Instalatii de ardere din sistemele centralizate de incalzire

Art. 35. – (1) Pana la data de 31 decembrie 2022, o instalatie de ardere este exceptata de la respectarea valorilor-limita de emisie prevazute la art. 30 alin. (3) si (4) si a ratelor de desulfurare prevazute la art. 31, in situatia in care sunt indeplinite simultan urmatoarele conditii:

a) puterea termica nominala totala a instalatiei de ardere nu este mai mare de 200 MW;

b) instalatia de ardere a fost autorizata pentru prima data, din punctul de vedere al mediului, inainte de 27 noiembrie 2002 sau operatorul instalatiei respective a prezentat o solicitare completa de autorizare inaintea acestei date, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003;

c) cel putin 50% din productia utila de energie termica, ca medie mobila pe o perioada de 5 ani, este distribuita sub forma de aburi sau apa calda unei retele publice de incalzire urbana;

d) valorile-limita de emisie pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi prevazute in autorizatiile integrate de mediu, aplicabile la data de 31 decembrie 2015, stabilite potrivit prevederilor reglementarilor incidente in vigoare la data emiterii respectivelor autorizatii sunt mentinute pana la data de 31 decembrie 2022.

(2) Pana la data de 1 ianuarie 2016, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului transmite Comisiei Europene o lista a tuturor instalatiilor de ardere carora li se aplica prevederile alin. (1), incluzand puterea termica nominala totala, tipurile de combustibili utilizati si valorile-limita de emisie aplicabile pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi.

(3) Pentru fiecare instalatie de ardere careia i se aplica alin. (1), anual, pe intreaga perioada mentionata la alineatul respectiv, inclusiv pentru anul 2022, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana cu privire la proportia energiei termice utile produse de fiecare instalatie, distribuita sub forma de aburi sau apa calda unei retele publice de incalzire urbana, exprimata ca medie mobila aferenta ultimilor 5 ani.

SECTIUNEA a 9-a
Stocarea geologica a dioxidului de carbon

Art. 36. – (1) Operatorii tuturor instalatiilor de ardere cu o putere electrica nominala de cel putin 300 MW pentru care autorizatia initiala de construire sau, in absenta unei astfel de proceduri, autorizatia initiala de functionare a fost acordata dupa intrarea in vigoare a prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 114/2013, au obligatia sa evalueze indeplinirea urmatoarelor conditii:

a) sunt disponibile situri de stocare adecvate;

b) echipamentele de transport sunt fezabile din punct de vedere tehnic si economic;

c) adaptarea ulterioara in vederea captarii de dioxid de carbon este fezabila din punct de vedere tehnic si economic.

(2) In situatia in care conditiile prevazute la alin. (1) sunt indeplinite, autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati in reglementare impune operatorului sa asigure un spatiu adecvat pe amplasamentul instalatiei, suficient pentru echipamentul necesar captarii si comprimarii dioxidului de carbon.

(3) Autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati in reglementare stabileste daca sunt indeplinite conditiile, pe baza evaluarii mentionate la alin. (1) si pe baza altor informatii disponibile, indeosebi in ceea ce priveste protectia mediului si sanatatea umana.

SECTIUNEA a 10-a
Functionarea necorespunzatoare sau defectiuni in functionarea echipamentului de reducere a emisiilor

Art. 37. – (1) Autorizatiile integrate de mediu prevad conditii cu privire la functionarea necorespunzatoare sau defectiuni in functionarea echipamentelor de reducere a emisiilor.

(2) In cazul unei functionari necorespunzatoare sau defectiuni in functionarea echipamentelor de depoluare, care nu permite reluarea functionarii in conditii normale in termen de 24 de ore, autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati in emiterea autorizatiei integrate de mediu solicita operatorului fie sa reduca sau sa opreasca functionarea instalatiei de ardere, fie sa exploateze instalatia folosind combustibili putin poluanti.

(3) In termen de 48 de ore de la momentul functionarii necorespunzatoare sau al defectarii echipamentelor de depoluare, operatorul informeaza, in scris, autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati in emiterea autorizatiei integrate de mediu.

(4) Durata cumulata a perioadelor in care instalatia functioneaza fara echipament corespunzator de reducere a emisiilor nu poate depasi 120 de ore pe parcursul oricarei perioade de 12 luni.

(5) Fara a aduce atingere standardelor de calitate a mediului, autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati in emiterea autorizatiei integrate de mediu acorda derogari de la termenele-limita prevazute la alin. (2) si (4), numai in urmatoarele cazuri:

a) in situatia in care exista o nevoie stringenta de a mentine alimentarea cu energie;

b) in situatia in care instalatia de ardere al carei echipament de depoluare functioneaza necorespunzator sau al carei echipament de depoluare este defect ar fi inlocuita pe o perioada limitata de timp de o alta instalatie, fapt care ar conduce la o crestere totala a emisiilor.

SECTIUNEA a 11-a
Monitorizarea emisiilor in aer si respectarea valorilor-limita de emisie

Art. 38. – (1) Autorizatia integrata de mediu contine prevederi privind monitorizarea substantelor poluante emise in aer, in concordanta cu prevederile din anexa nr. 5 partea a 3-a.

(2) Instalarea si functionarea echipamentelor automatizate de monitorizare sunt supuse controlului si testelor anuale de supraveghere, potrivit prevederilor anexei nr. 5 partea a 3-a.

(3) Autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati in emiterea autorizatiei integrate de mediu stabileste localizarea punctelor de prelevare sau masurare care trebuie utilizate pentru monitorizarea emisiilor.

(4) Toate rezultatele monitorizarii sunt inregistrate, procesate si prezentate astfel incat sa permita autoritatilor competente pentru protectia mediului cu responsabilitati pentru inspectie si control sa verifice respectarea conditiilor de functionare si a valorilor-limita de emisie prevazute de autorizatia integrata de mediu.

Art. 39. – Valorile-limita de emisie pentru poluantii emisi in aer se considera respectate in cazul in care conditiile prevazute in anexa nr. 5 partea a 4-a sunt indeplinite, fara a aduce atingere prevederilor Legii nr. 104/2011 privind calitatea aerului inconjurator.

SECTIUNEA a 12-a
Instalatii de ardere cu combustibil multiplu

Art. 40. – (1) Pentru instalatiile de ardere cu combustibil multiplu, care utilizeaza simultan doua sau mai multe tipuri de combustibil, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu stabileste, in autorizatia integrata de mediu, valorile-limita de emisie, respectand etapele urmatoare:

a) stabilirea valorii-limita de emisie relevante pentru fiecare combustibil si poluant in parte, in functie de puterea termica nominala totala a intregii instalatii de ardere, potrivit prevederilor anexei nr. 5 partea 1 si a 2-a;

b) determinarea valorilor-limita de emisie ponderate in functie de combustibil, obtinute prin inmultirea valorii-limita de emisie individuale prevazute la lit. a) cu puterea calorica pentru fiecare combustibil in parte si impartirea rezultatului inmultirii la suma puterilor calorice ale tuturor combustibililor;

c) insumarea valorilor-limita de emisie ponderate in functie de combustibil.

(2) Pentru instalatiile de ardere cu combustibil multiplu prevazute la art. 30 alin. (3) si (4) care utilizeaza reziduurile de distilare si conversie de la rafinarea titeiului brut pentru propriul consum, independent sau impreuna cu alti combustibili, dupa caz, in locul valorilor-limita de emisie stabilite potrivit prevederilor alin. (1) se aplica valori-limita de emisie stabilite astfel:

a) in situatia in care in cursul functionarii instalatiei de ardere proportia contributiei dintre combustibilul determinant in raport cu suma puterilor calorice produse de toti combustibilii este mai mare sau egala cu 50%, valoarea-limita de emisie este cea prevazuta in anexa nr. 5 partea 1 pentru combustibilul determinant;

b) in situatia in care proportia contributiei dintre combustibilul determinant in raport cu suma puterilor calorice ale tuturor combustibililor este mai mica de 50%, la determinarea valoriilimita de emisie se parcurg urmatoarele etape:

b1) se iau valorile-limita de emisie prevazute in anexa nr. 5 partea 1 pentru fiecare combustibil utilizat, corespunzatoare puterii termice nominale totale a instalatiei de ardere;

b2) se calculeaza valoarea-limita de emisie a combustibilului determinant prin inmultirea cu 2 a valorii-limita de emisie stabilite pentru combustibilul respectiv potrivit prevederilor de la pct. b1) si prin scaderea din acest produs a valorii-limita de emisie a combustibilului utilizat cu cea mai scazuta valoare-limita de emisie, asa cum este prevazut in anexa nr. 5 partea 1, corespunzatoare puterii termice nominale totale a instalatiei de ardere;

b3) se determina valorile-limita de emisie ponderate ale combustibilului pentru fiecare combustibil utilizat, prin inmultirea valorii-limita de emisie determinate la pct. b1) si b2) cu puterea calorica a combustibilului in cauza si prin impartirea produsului respectivei inmultiri la suma puterilor calorice produse de toti combustibilii;

b4) se insumeaza valorile-limita de emisie ponderate ale combustibililor determinate la pct. b3).

(3) Pentru instalatiile de ardere cu combustibil multiplu prevazute la art. 30 alin. (3) si (4) care utilizeaza reziduurile de distilare si conversie de la rafinarea titeiului brut pentru propriul consum, independent sau impreuna cu alti combustibili, valorilelimita de emisie medii pentru dioxidul de sulf prevazute in anexa nr. 5 partea a 7-a se aplica, dupa caz, in locul valorilor-limita de emisie stabilite potrivit prevederilor alin. (1) sau (2).

SECTIUNEA a 13-a
Masuri de punere in aplicare

Art. 41. – (1) Determinarea perioadelor de pornire si oprire a instalatiilor de ardere se realizeaza conform prevederilor Deciziei 2012/249/UE.

(2) Planul national de tranzitie se elaboreaza conform Deciziei 2012/115/UE de punere in aplicare a Comisiei din 10 februarie 2012 de stabilire a normelor referitoare la planurile nationale de tranzitie mentionate in Directiva 2010/75/UE a Parlamentului European si a Consiliului privind emisiile industriale.

CAPITOLUL IV
Dispozitii speciale privind instalatiile de incinerare a deseurilor si instalatiile de coincinerare a deseurilor

SECTIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 42. – (1) Prevederile prezentului capitol se aplica instalatiilor de incinerare a deseurilor si instalatiilor de coincinerare a deseurilor care incinereaza sau coincinereaza deseuri solide ori lichide.

(2) Prevederile prezentului capitol nu se aplica instalatiilor de gazeificare sau piroliza, in situatia in care gazele rezultate in urma acestor tratamente termice a deseurilor sunt purificate la un asemenea nivel incat, la momentul incinerarii, nu mai sunt clasificate ca deseuri si emisiile rezultate se situeaza sub nivelul emisiilor rezultate din arderea gazului natural.

(3) Instalatiile de incinerare a deseurilor si instalatiile de coincinerare a deseurilor includ:

a) toate liniile de incinerare sau de coincinerare, instalatiile de receptie, de stocare si de tratare prealabila a deseurilor existente pe amplasament;

b) sistemele de alimentare cu deseuri, sistemele de alimentare cu combustibil si aer;

c) cazanele;

d) instalatiile de tratare a gazelor reziduale;

e) instalatiile de tratare sau de stocare pe amplasament a reziduurilor si a apelor uzate;

f) cosurile de fum;

g) aparatele si sistemele de comanda a operatiunilor de incinerare sau coincinerare, de inregistrare si monitorizare a conditiilor de incinerare sau coincinerare.

(4) In situatia in care, pentru tratarea termica a deseurilor, se aplica alte procese decat oxidarea, cum ar fi piroliza, gazeificarea sau procesul cu plasma, instalatia de incinerare a deseurilor sau instalatia de coincinerare a deseurilor include atat procesul de tratare termica, cat si procesul de incinerare ulterior.

(5) In situatia in care procesul de coincinerare a deseurilor are loc astfel incat obiectivul esential al instalatiei nu este producerea de energie sau de produse materiale, ci tratarea termica a deseurilor, instalatia este considerata ca o instalatie de incinerare a deseurilor.

(6) Prevederile prezentului capitol nu se aplica urmatoarelor instalatii:

a) instalatii in care se proceseaza exclusiv urmatoarele deseuri:

a1) deseurile prevazute la art. 3 lit. bb) pct. bb2);

a2) deseurile radioactive;

a3) subprodusele de origine animala prevazute de Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002;

a4) deseurile rezultate din prospectarea si exploatarea resurselor de petrol si gaze provenind de la instalatiile maritime si incinerate la bordul acestora;

b) instalatii experimentale de cercetare, dezvoltare si testare, care vizeaza imbunatatirea procesului de incinerare si care proceseaza mai putin de 50 de tone de deseuri pe an.

Art. 43. – Reziduu, in intelesul prezentului capitol, reprezinta orice deseu lichid sau solid generat de o instalatie de incinerare a deseurilor sau de o instalatie de coincinerare a deseurilor.

SECTIUNEA a 2-a
Solicitarea, conditiile de autorizare si controlul emisiilor

Art. 44. – (1) Functionarea instalatiilor de incinerare sau de coincinerare a deseurilor se realizeaza in baza autorizatiei integrate de mediu sau a autorizatiei de mediu, dupa caz.

(2) Pentru instalatiile de incinerare a deseurilor sau de coincinerare a deseurilor, documentatia de solicitare a autorizatiei de mediu contine o descriere a masurilor avute in vedere pentru a garanta ca sunt indeplinite urmatoarele cerinte:

a) instalatia este conceputa, echipata, intretinuta si exploatata, astfel incat sa fie respectate prevederile prezentului capitol, tinand seama de categoriile de deseuri incinerate sau coincinerate;

b) caldura rezultata prin incinerare si coincinerare se valorifica, atunci cand este posibil, prin generare de caldura, abur sau electricitate;

c) cantitatea de reziduuri produse sa fie cat mai mica, acestea sa fie cat mai putin nocive posibil si, dupa caz, reciclate;

d) eliminarea reziduurilor a caror generare nu poate fi evitata sau redusa ori care nu pot fi reciclate se va realiza cu respectarea prevederilor Ordinului ministrului mediului si gospodaririi apelor nr. 95/2005 privind stabilirea criteriilor de acceptare si procedurilor preliminare de acceptare a deseurilor la depozitare si lista nationala de deseuri acceptate in fiecare clasa de depozit de deseuri si a legislatiei Uniunii Europene.

Art. 45. – (1) Autorizatia de mediu pentru instalatiile de incinerare si coincinerare trebuie sa includa cel putin urmatoarele:

a) o lista a tuturor tipurilor de deseuri care pot fi tratate utilizand, in situatia in care este posibil, cel putin tipurile de deseuri prevazute in lista europeana a deseurilor stabilita prin Decizia 2000/532/CE si cuprinzand, dupa caz, informatii privind cantitatea de deseuri din fiecare tip;

b) capacitatea totala de incinerare sau de coincinerare a instalatiei;

c) valorile-limita de emisie pentru poluantii emisi in aer si in apa;

d) cerintele privind pH-ul, temperatura si debitul evacuarilor de ape uzate;

e) procedurile si frecventele de prelevare de probe si masurare, care trebuie utilizate pentru a respecta conditiile stabilite pentru monitorizarea emisiilor;

f) durata maxima admisibila a opririlor, dereglarilor sau deficientelor tehnice inevitabile ale sistemelor de tratare ori de masurare, in timpul carora emisiile in aer si evacuarile de ape uzate pot depasi valorile-limita de emisie prevazute.

(2) Autorizatia de mediu emisa pentru instalatiile de incinerare sau pentru instalatiile de coincinerare a deseurilor periculoase trebuie sa includa, suplimentar fata de cerintele de la alin. (1), urmatoarele prevederi:

a) o lista a cantitatilor de deseuri periculoase din diferitele categorii care pot fi tratate;

b) pentru aceste deseuri periculoase, debitul masic minim si maxim, puterea calorica minima si maxima si continutul maxim de policlorobifenili, pentaclorofenol, clor, fluor, sulf, metale grele si alte substante poluante.

(3) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu stabileste categoriile de deseuri care se includ in autorizatia de mediu si care pot fi coincinerate in anumite categorii de instalatii de coincinerare a deseurilor.

(4) Periodic, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu reexamineaza si, acolo unde este necesar, actualizeaza conditiile din autorizatia de mediu.

Art. 46. – (1) Gazele reziduale provenind de la instalatiile de incinerare si coincinerare a deseurilor trebuie evacuate in mod controlat, printr-un cos de fum, a carui inaltime este calculata astfel incat emisiile sa nu afecteze sanatatea umana si mediul.

(2) Emisiile de poluanti in aer provenind de la instalatiile de incinerare si coincinerare a deseurilor nu trebuie sa depaseasca valorile-limita de emisie prevazute in anexa nr. 6 partea a 3-a si a 4-a sau valorile determinate potrivit prevederilor din partea a 4-a a anexei respective si sa nu aduca atingere prevederilor Legii nr. 104/2011.

(3) In cazul in care intr-o instalatie de coincinerare a deseurilor mai mult de 40% din caldura rezultata provine de la deseuri periculoase sau in situatia in care instalatia coincinereaza deseuri municipale in amestec netratate, se aplica valorile-limita de emisie stabilite in anexa nr. 6 partea a 3-a.

(4) Evacuarea in mediul acvatic a apelor uzate rezultate in urma tratarii gazelor reziduale provenite de la instalatiile de incinerare sau coincinerare se limiteaza pe cat posibil, iar concentratiile substantelor poluante nu depasesc valorile-limita de emisie stabilite in anexa nr. 6 partea a 5-a.

(5) Valorile-limita de emisie se aplica in punctul in care apele uzate provenite de la tratarea gazelor reziduale sunt evacuate din instalatia de incinerare sau din instalatia de coincinerare a deseurilor.

(6) In situatia in care apele uzate provenite de la tratarea gazelor reziduale sunt epurate in afara instalatiei de incinerare sau a instalatiei de coincinerare a deseurilor, intr-o instalatie de epurare destinata exclusiv epurarii acestui tip de ape uzate, valorile-limita de emisie prevazute in anexa nr. 6 partea a 5-a trebuie aplicate in punctul in care apele uzate sunt evacuate din instalatia de epurare.

(7) In situatia in care apele uzate provenite de la tratarea gazelor reziduale sunt epurate impreuna cu apele uzate rezultate din alte surse, pe amplasamentul instalatiei de incinerare sau coincinerare a deseurilor ori in afara acestuia, operatorul instalatiei de epurare trebuie sa efectueze calculele corespunzatoare de bilant masic, utilizand rezultatele masuratorilor prevazute in anexa nr. 6 partea a 6-a pct. 3, pentru a determina care sunt nivelurile de emisie aplicabile pentru apele uzate provenite de la epurarea gazelor, in punctul de evacuare finala a apelor uzate.

(8) Nu este permisa nicio diluare a apelor uzate, in scopul conformarii cu valorile-limita de emisie prevazute in anexa nr. 6 partea a 5-a.

(9) Amplasamentele instalatiilor de incinerare si coincinerare a deseurilor, inclusiv zonele asociate de stocare a deseurilor, sunt proiectate si exploatate astfel incat sa previna deversarile neautorizate si accidentale de orice substante poluante in sol, in apele de suprafata si in apele subterane.

(10) Apele meteorice contaminate, apele contaminate rezultate din scurgeri sau cele rezultate in urma interventiilor contra incendiilor, provenite de pe amplasamentul instalatiei de incinerare ori al instalatiei de coincinerare a deseurilor, trebuie colectate si stocate intr-un bazin colector cu o capacitate suficienta care sa permita analiza si, daca este cazul, tratarea acestora inainte de evacuare.

(11) Fara a aduce atingere prevederilor art. 50 alin. (10) lit. c), in situatia in care valorile-limita de emisie sunt depasite, este interzisa functionarea pe o perioada mai mare de 4 ore fara intrerupere a instalatiei de incinerare sau de coincinerare a deseurilor ori a cuptoarelor individuale care compun o instalatie de incinerare sau de coincinerare a deseurilor.

(12) Durata cumulata de functionare in cursul unui an, in conditiile prevazute la alin. (11), nu trebuie sa depaseasca 60 de ore pentru cuptoarele care sunt conectate la un singur sistem de tratare a gazelor reziduale.

SECTIUNEA a 3-a
Defectiuni, monitorizarea emisiilor, respectarea valorilor-limita de emisie si conditii de functionare

Art. 47. – In cazul unei defectiuni, operatorul instalatiei de incinerare sau al instalatiei de coincinerare a deseurilor reduce sau intrerupe, dupa caz, cat mai repede, functionarea instalatiei, pana cand este posibila repunerea in stare de functionare normala.

Art. 48. – (1) Monitorizarea emisiilor provenite de la instalatiile de incinerare sau coincinerare a deseurilor se realizeaza potrivit prevederilor din anexa nr. 6 partile a 6-a si a 7-a.

(2) Instalarea si functionarea sistemelor automatizate de masurare sunt supuse, anual, controlului si testelor de verificare adecvate, potrivit prevederilor din anexa nr. 6 partea a 6-a pct. 1.

(3) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu stabileste locul de amplasare a punctelor de prelevare a probelor sau de masurare, in care trebuie monitorizate emisiile.

(4) Toate rezultatele monitorizarii sunt inregistrate, procesate si prezentate astfel incat sa permita autoritatii competente pentru protectia mediului cu responsabilitati de inspectie si control sa verifice respectarea conditiilor de functionare si a valorilor-limita de emisie prevazute in autorizatia de mediu.

Art. 49. – Valorile-limita de emisie stabilite pentru poluantii emisi in aer si in apa se considera respectate in situatia in care sunt indeplinite conditiile prevazute in anexa nr. 6 partea a 8-a.

Art. 50. – (1) Instalatiile de incinerare a deseurilor trebuie sa functioneze astfel incat sa se atinga un nivel de incinerare la care continutul de carbon organic total al zgurii si al cenusii de vatra sa fie mai mic de 3% din greutatea in stare uscata a acestora sau pierderea la calcinare sa fie mai mica de 5% din greutatea in stare uscata a acestora.

(2) Acolo unde este necesar, in vederea respectarii prevederilor alin. (1), se utilizeaza tehnici de pretratare a deseurilor.

(3) Instalatiile de incinerare a deseurilor sunt proiectate, echipate, construite si exploatate astfel incat, chiar in conditiile cele mai nefavorabile, dupa ultima admisie de aer de combustie, gazele rezultate din incinerarea deseurilor sa fie aduse, in mod controlat si omogen, la o temperatura de cel putin 850°C, timp de cel putin doua secunde.

(4) Instalatiile de coincinerare a deseurilor sunt proiectate, echipate, construite si exploatate astfel incat, chiar in conditiile cele mai nefavorabile, gazele rezultate din coincinerarea deseurilor sa fie aduse, in mod controlat si omogen, la o temperatura de cel putin 850°C, timp de cel putin doua secunde.

(5) In situatia in care sunt incinerate sau coincinerate deseuri periculoase, avand un continut de substante organice halogenate, exprimat in clor, mai mare de 1%, temperatura necesara conformarii cu prevederile alin. (3) si (4) este de cel putin 1.100°C.

(6) In instalatiile de incinerare a deseurilor, temperaturile prevazute la alin. (3) – (5) trebuie masurate in apropierea peretelui intern al camerei de combustie, in situatia in care autoritatea competenta pentru protectia mediului nu autorizeaza efectuarea masuratorilor intr-un alt punct reprezentativ al camerei de combustie.

(7) Fiecare camera de combustie a unei instalatii de incinerare a deseurilor este echipata cu cel putin un arzator auxiliar, care porneste automat cand temperatura gazelor de combustie, dupa ultima injectare de aer de combustie, scade sub temperatura de 850°C, respectiv 1.100°C.

(8) Arzatoarele auxiliare sunt utilizate si in fazele de pornire si de oprire, cu scopul de a asigura, in permanenta, temperaturile respective, in timpul fazelor mentionate si, de asemenea, atat timp cat in camera de combustie se gasesc deseuri nearse.

(9) Arzatoarele auxiliare nu pot fi alimentate cu combustibili care ar putea genera emisii mai mari decat cele care ar rezulta in urma arderii gazului lichefiat sau a gazelor naturale, precum si a motorinei, astfel cum este definita la art. 4 lit. a) din Hotararea Guvernului nr. 470/2007 privind limitarea continutului de sulf din combustibilii lichizi, cu modificarile si completarile ulterioare.

(10) Instalatiile de incinerare a deseurilor si instalatiile de coincinerare a deseurilor dispun de sisteme automate care impiedica alimentarea cu deseuri, in urmatoarele situatii:

a) in timpul fazei de pornire, pana cand este atinsa temperatura prevazuta la alin. (3) – (5) ori temperatura stabilita potrivit art. 51 alin. (1);

b) de fiecare data cand nu se mentine temperatura prevazuta la alin. (3) – (5) sau temperatura stabilita potrivit prevederilor art. 51 alin. (1);

c) de fiecare data cand masuratorile continue arata ca una dintre valorile-limita de emisie este depasita din cauza unor dereglari sau deficiente ale sistemelor de tratare a gazelor reziduale.

(11) Caldura rezultata din instalatiile de incinerare a deseurilor sau din instalatiile de coincinerare a deseurilor trebuie recuperata, in masura in care este posibil.

(12) Deseurile infectioase provenite din activitatile medicale care prezinta riscuri de infectare trebuie introduse direct in cuptor, fara a fi amestecate, in prealabil, cu alte categorii de deseuri si fara a fi manipulate in mod direct.

(13) Instalatia de incinerare a deseurilor sau instalatia de coincinerare a deseurilor trebuie sa fie exploatata si controlata de catre o persoana fizica ce are pregatirea si competenta necesare pentru acest tip de activitate.

SECTIUNEA a 4-a
Autorizarea conditiilor modificate de functionare

Art. 51. – (1) Acolo unde este necesar, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu stabileste in actul de reglementare conditii specifice, diferite de cele prevazute la art. 50 alin. (1) – (10), inclusiv in ceea ce priveste temperatura, pentru anumite categorii de deseuri sau pentru anumite tratamente termice, numai in situatia in care celelalte conditii prevazute in prezentul capitol sunt respectate.

(2) In cazul instalatiilor de incinerare a deseurilor, schimbarea conditiilor de functionare nu trebuie sa determine o productie mai mare de reziduuri sau o productie de reziduuri cu continut mai mare de substante organice poluante decat reziduurile care ar fi fost obtinute in conditiile prevazute la art. 50 alin. (1) – (9).

(3) Emisiile de carbon organic total si monoxid de carbon provenite din instalatiile de coincinerare a deseurilor, pentru care s-a emis o autorizatie de mediu cu conditii modificate de functionare potrivit prevederilor alin. (1), respecta valorile-limita de emisie stabilite in anexa nr. 6 partea a 3-a.

(4) Emisiile de carbon organic total provenind de la cazanele pentru scoarta utilizate in industria celulozei pentru hartie si a hartiei, care coincinereaza deseuri la locul producerii acestora, aflate in activitate si pentru care a fost acordata o autorizatie de mediu inainte de data de 28 decembrie 2002 si care sunt autorizate cu conditii modificate de functionare potrivit prevederilor alin. (1), respecta valorile-limita de emisie stabilite in anexa nr. 6 partea a 3-a.

(5) In cadrul rapoartelor elaborate conform prevederilor art. 71, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului informeaza Comisia Europeana in ceea ce priveste toate conditiile de functionare autorizate potrivit prevederilor alin. (1) – (4) si asupra rezultatelor verificarilor efectuate.

SECTIUNEA a 5-a
Livrarea si receptia deseurilor. Reziduuri

Art. 52. – (1) Operatorul instalatiei de incinerare a deseurilor sau al instalatiei de coincinerare a deseurilor este obligat sa ia toate masurile de precautie necesare privind livrarea si receptia deseurilor, pentru a preveni sau a limita, pe cat posibil, poluarea aerului, a solului, a apelor de suprafata si a apelor subterane, precum si alte efecte negative asupra mediului, mirosurile, zgomotul si riscurile directe pentru sanatatea umana.

(2) Inaintea acceptarii receptiei deseurilor in instalatia de incinerare a deseurilor sau in instalatia de coincinerare a deseurilor, operatorul determina masa fiecarui tip de deseu, conform clasificarii din lista europeana a deseurilor instituita prin Decizia 2000/532/CE.

(3) Inainte ca deseurile periculoase sa fie acceptate intr-o instalatie de incinerare sau intr-o instalatie de coincinerare a deseurilor, operatorul trebuie sa colecteze informatiile disponibile privind deseurile, pentru a verifica conformitatea cu conditiile de autorizare prevazute la art. 45 alin. (2).

(4) Informatiile prevazute la alin. (3) cuprind urmatoarele:

a) toate informatiile administrative privind procesul de generare, continute in documentele prevazute la alin. (5) lit. a);

b) compozitia fizica si, in masura in care este posibil, compozitia chimica a deseurilor, precum si toate celelalte informatii care permit sa se aprecieze daca sunt adecvate pentru procesul de incinerare prevazut;

c) caracteristicile periculoase ale deseurilor, substantele cu care acestea nu pot fi amestecate si masurile de precautie/prevenire ce trebuie luate in momentul manipularii lor.

(5) Inainte ca deseurile periculoase sa poata fi acceptate intr-o instalatie de incinerare a deseurilor sau intr-o instalatie de coincinerare a deseurilor, operatorul efectueaza cel putin urmatoarele proceduri:

a) verificarea documentelor impuse de prevederile Legii nr. 211/2011 si, dupa caz, de dispozitiile Regulamentului (CE) nr. 1.013/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 14 iunie 2006 privind transferurile de deseuri, precum si de legislatia privind transportul de marfuri periculoase;

b) prelevarea de probe reprezentative, in masura in care este posibil si, daca este adecvat, inainte de descarcare, pentru a verifica, prin efectuarea de controale, conformitatea cu informatiile prevazute la alin. (3) si (4) si pentru a permite autoritatilor competente din domeniul protectiei mediului sa determine natura deseurilor tratate, tinand cont si de prevederile art. 50 alin. (12).

(6) Probele prevazute la alin. (5) lit. b) se pastreaza cel putin o luna dupa incinerarea sau coincinerarea deseurilor in cauza.

(7) Autoritatea competenta pentru protectia mediului are posibilitatea de a acorda exceptari de la alin. (2) – (6) in cazul instalatiilor de incinerare a deseurilor sau al instalatiilor de coincinerare a deseurilor, care fac parte dintr-o instalatie prevazuta la cap. II si care incinereaza sau coincinereaza numai deseuri produse in cadrul instalatiei respective.

Art. 53. – (1) Autorizatia de mediu prevede conditii privind reducerea la minimum a cantitatii si nocivitatii reziduurilor provenite din instalatia de incinerare sau coincinerare a deseurilor si, dupa caz, prevederi privind reciclarea, pe cat posibil, direct ori in afara instalatiei, a unor astfel de deseuri.

(2) Transportul si depozitarea temporara a reziduurilor uscate, sub forma de pulberi, se efectueaza astfel incat sa se evite dispersia reziduurilor respective in mediu.

(3) Inaintea stabilirii modalitatilor de eliminare sau de reciclare a reziduurilor se efectueaza teste corespunzatoare, pentru a determina caracteristicile fizice si chimice, precum si potentialul de poluare al reziduurilor. Testele respective se efectueaza asupra fractiunii solubile totale si a metalelor grele din fractia solubila.

SECTIUNEA a 6-a
Modificarea substantiala

Art. 54. – Este considerata modificare substantiala o modificare survenita in exploatarea unei instalatii de incinerare a deseurilor sau a unei instalatii de coincinerare a deseurilor, care trateaza numai deseuri nepericuloase in cadrul unei instalatii care face obiectul cap. II si care implica incinerarea sau coincinerarea de deseuri periculoase.

SECTIUNEA a 7-a
Rapoarte si informarea publicului cu privire la instalatiile de incinerare a deseurilor si la instalatiile de coincinerare a deseurilor

Art. 55. – (1) Documentatia de solicitare pentru emiterea unei noi autorizatii de mediu, in cazul instalatiilor de incinerare a deseurilor si al instalatiilor de coincinerare a deseurilor, este pusa la dispozitia publicului, cu suficient timp inainte, intr-unul sau mai multe locuri, pentru ca publicul sa poata face observatii cu privire la aceste documente de solicitare inainte ca autoritatea competenta responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu sa ia o decizie. Decizia respectiva, insotita de cel putin un exemplar al autorizatiei de mediu, si fiecare actualizare ulterioara se pun, de asemenea, la dispozitia publicului.

(2) Pentru instalatiile de incinerare a deseurilor sau pentru instalatiile de coincinerare a deseurilor a caror capacitate nominala este mai mare ori egala cu doua tone pe ora, raportul care trebuie transmis Comisiei Europene, prevazut la art. 71, include urmatoarele:

a) informatii privind functionarea si monitorizarea instalatiei;

b) prezentarea modului de derulare a procesului de incinerare sau de coincinerare;

c) nivelul emisiilor in aer si in apa comparativ cu valorilelimita de emisie stabilite in autorizatia de mediu.

(3) Toate informatiile prevazute la alin. (2) sunt puse la dispozitia publicului.

(4) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu intocmeste lista instalatiilor de incinerare a deseurilor sau a instalatiilor de coincinerare a deseurilor a caror capacitate nominala este mai mica de doua tone pe ora, iar aceasta lista se pune la dispozitia publicului.

CAPITOLUL V
Dispozitii speciale aplicabile instalatiilor si activitatilor care utilizeaza solventi organici

SECTIUNEA 1
Domeniul de aplicare

Art. 56. – Prezentul capitol se aplica activitatilor prevazute in anexa nr. 7 partea 1 si care ating, dupa caz, valorile de prag de consum stabilite in partea a 2-a din anexa respectiva.

Art. 57. – Pentru aplicarea prevederilor prezentului capitol, termenii si expresiile de mai jos au urmatoarea semnificatie:

a) instalatie existenta – o instalatie aflata in functiune la data de 29 martie 1999 sau care a obtinut o autorizatie ori al carei operator a prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de 1 aprilie 2001, cu conditia ca instalatia respectiva sa fi fost pusa in functiune cel mai tarziu la data de 1 aprilie 2002;

b) gaze reziduale – descarcare gazoasa finala care contine compusi organici volatili sau alti poluanti si care se evacueaza in aer printr-un cos ori alte echipamente de reducere a emisiilor;

c) emisie fugitiva – orice emisie, care nu provine din gaze reziduale, de compusi organici volatili in aer, sol si apa, precum si de solventi din compozitia produselor, cu exceptia cazului in care exista indicatii contrare prevazute in anexa nr. 7 partea a 2-a;

d) emisii totale – suma emisiilor fugitive si a emisiilor in gazele reziduale;

e) amestec – astfel cum este definit la art. 3 pct. 2 din Regulamentul (CE) nr. 1.907/2006 al Parlamentului European si al Consiliului din 18 decembrie 2006 privind inregistrarea, evaluarea, autorizarea si restrictionarea substantelor chimice (REACH), de infiintare a Agentiei Europene pentru Produse Chimice, de modificare a Directivei 1999/45/CE si de abrogare a Regulamentului (CEE) nr. 793/93 al Consiliului si a Regulamentului (CE) nr. 1.488/94 al Comisiei, precum si a Directivei 76/769/CEE a Consiliului si a directivelor 91/155/CEE, 93/67/CEE, 93/105/CE si 2000/21/CE ale Comisiei;

f) adeziv – orice amestec, inclusiv toti solventii organici sau amestecurile care contin solventi organici necesari pentru aplicarea corespunzatoare a acestuia, utilizat pentru a lipi intre ele parti ale aceluiasi produs;

g) cerneala – un amestec, inclusiv toti solventii organici sau amestecurile care contin solventi organici necesari pentru aplicarea corespunzatoare a acestuia, utilizat intr-o activitate de tiparire, pentru a imprima un text sau o imagine pe o suprafata;

h) lac – material de acoperire transparent;

i) consum – cantitatea totala de solventi organici utilizata intr-o instalatie pe parcursul unui an calendaristic sau al oricarei altei perioade de douasprezece luni, mai putin compusii organici volatili recuperati pentru reutilizare;

j) flux de intrare – cantitatea de solventi organici, in stare pura sau in amestecuri, care este utilizata la efectuarea unei activitati, cuprinzand si solventii reciclati in interiorul sau in exteriorul instalatiei, care sunt luati in calcul la fiecare utilizare in cadrul acelei activitati;

k) reutilizare – utilizarea, in scopuri tehnice sau comerciale, a solventilor organici recuperati dintr-o instalatie, inclusiv sub forma de combustibili, exceptie facand solventii organici recuperati care sunt eliminati definitiv ca deseuri;

l) capacitate nominala – masa maxima, exprimata in medie pe zi, a intrarilor de solventi organici utilizati intr-o instalatie, atunci cand aceasta functioneaza la capacitatea de productie proiectata, in conditii normale de functionare, si anume alte conditii decat cele privind operatiunile de pornire, oprire si de intretinere a echipamentelor;

m) conditii controlate – conditii de functionare a unei instalatii, astfel incat compusii organici volatili emisi in urma activitatii sa fie colectati si eliminati in mod controlat, fie printr-un cos, fie printr-un echipament de reducere a emisiilor, regasindu-se numai partial sub forma de emisii fugitive;

n) operatiuni de pornire si oprire – operatiuni prin care se pune in functiune, se scoate din functiune, se introduce sau se scoate din mersul in gol o instalatie, un echipament ori un rezervor, excluzand fazele de activitate cu oscilatie regulata specifica, in conditii normale de functionare a unei instalatii.

SECTIUNEA a 2-a
Inlocuirea substantelor periculoase

Art. 58. – Substantele sau amestecurile carora le sunt atribuite sau care se incadreaza in frazele de pericol H340, H350, H350i, H360D sau H360F, din cauza continutului lor in compusi organici volatili, clasificate drept cancerigene, mutagene ori toxice pentru reproducere potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008, se inlocuiesc in procesele tehnologice, in masura in care este posibil, cu substante sau amestecuri mai putin nocive, in cel mai scurt timp posibil, cu respectarea prevederilor reglementarilor incidente in vigoare.

SECTIUNEA a 3-a
Controlul emisiilor, monitorizarea emisiilor si respectarea valorilor-limita de emisie si rapoarte privind conformarea

Art. 59. – (1) Operatorul are obligatia sa aplice masurile necesare prin care sa se asigure ca instalatia este conforma cu una dintre urmatoarele conditii:

a) emisiile de compusi organici volatili din instalatie sa respecte valorile-limita de emisie in gazele reziduale si valorilelimita pentru emisiile fugitive sau valorile-limita pentru emisiile totale, precum si celelalte cerinte prevazute in anexa nr. 7 partile a 2-a si a 3-a;

b) sa aplice o schema de reducere a emisiilor de compusi organici volatili prevazuta in anexa nr. 7 partea a 5-a, cu conditia sa atinga o reducere a emisiilor echivalenta cu cea pe care ar realiza-o aplicand valorile-limita de emisie mentionate la lit. a).

(2) Potrivit prevederilor art. 71 alin. (1), autoritatea publica centrala pentru protectia mediului raporteaza Comisiei Europene progresele realizate in atingerea reducerii echivalente a emisiilor prevazute la alin. (1) lit. b).

(3) In situatia in care operatorul demonstreaza ca o instalatie data nu poate, din punct de vedere tehnic si economic, sa respecte valoarea-limita pentru emisiile fugitive, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu, prin exceptie de la prevederile alin. (1) lit. a), permite ca emisiile sa depaseasca acea valoare-limita de emisie, cu conditia asigurarii ca niciun risc semnificativ pentru sanatatea umana sau pentru mediu nu se produce.

(4) Prevederile alin. (3) se aplica numai in situatia in care operatorul demonstreaza autoritatii competente pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu ca sunt aplicate cele mai bune tehnici disponibile.

(5) Acordarea exceptiei prevazute la alin. (3) se aplica pe baza avizului emis de autoritatea competenta pentru sanatate publica, potrivit procedurilor specifice.

(6) Prin exceptie de la prevederile alin. (1), pentru activitatile de acoperire prevazute la nr. crt. 8 din tabelul de la anexa nr. 7 partea a 2-a, care nu pot fi efectuate in conditii controlate, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu permite ca emisiile din instalatie sa nu respecte cerintele prevazute la alineatul respectiv, numai in situatia in care operatorul demonstreaza autoritatii competente pentru protectia mediului responsabile cu emiterea autorizatiei de mediu ca o astfel de conformare nu este viabila din punct de vedere tehnic si economic si ca sunt aplicate cele mai bune tehnici disponibile.

(7) Potrivit prevederilor art. 71, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului raporteaza Comisiei Europene, potrivit regulilor stabilite de aceasta, exceptiile acordate potrivit prevederilor alin. (3) si (6).

(8) Emisiile de compusi organici volatili carora le sunt atribuite sau care se incadreaza in frazele de pericol H340, H350, H350i, H360D ori H360F sau emisiile de compusi organici volatili halogenati carora le sunt atribuite sau care se incadreaza in frazele de pericol H341 ori H351 sunt verificate in conditii controlate, in masura in care acest lucru este fezabil din punct de vedere tehnic si economic, cu scopul de a proteja sanatatea publica si mediul si nu trebuie sa depaseasca valorile-limita de emisie relevante prevazute in anexa nr. 7 partea a 4-a.

(9) Instalatiile in care se desfasoara doua sau mai multe activitati, fiecare depasind valorile de prag stabilite in anexa nr. 7 partea a 2-a, trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

a) pentru substantele indicate la alin. (8), sa respecte cerintele de la alineatul respectiv pentru fiecare activitate in parte;

b) pentru toate celelalte substante, altele decat cele prevazute la lit. a):

b1) fie sa respecte cerintele de la alin. (1) pentru fiecare activitate in parte;

b2) fie sa atinga o valoare a emisiilor totale de compusi organici volatili mai mica decat cea care ar fi fost atinsa in situatia aplicarii prevederilor de la pct. b1).

(10) Operatorul are obligatia sa ia toate masurile de prevenire corespunzatoare pentru a reduce la minimum emisiile de compusi organici volatili, in cursul operatiunilor de pornire si oprire.

Art. 60. – Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu prevede in autorizatia de mediu sau, dupa caz, in cadrul regulilor general obligatorii cerinte pentru ca masurarea emisiilor sa se desfasoare potrivit prevederilor prevazute in anexa nr. 7 partea a 6-a.

Art. 61. – Valorile-limita de emisie in gazele reziduale se considera respectate in cazul in care sunt indeplinite conditiile prevazute in anexa nr. 7 partea a 8-a.

Art. 62. – (1) Operatorul furnizeaza autoritatii competente pentru protectia mediului responsabile cu emiterea autorizatiei de mediu, o data pe an sau/si la cerere, date care sa ii permita acesteia sa verifice conformarea cu urmatoarele conditii, dupa caz:

a) valorile-limita de emisie in gazele reziduale, valorile-limita pentru emisiile fugitive si valorile-limita pentru emisiile totale ale compusilor organici volatili;

b) cerintele specificate in schema de reducere a emisiilor de compusi organici volatili prevazuta in anexa nr. 7 partea a 5-a;

c) derogarile acordate potrivit prevederilor art. 59 alin. (3) – (6).

(2) Raportul privind conformarea include, dupa caz, un plan de gestionare a solventilor organici intocmit potrivit prevederilor prevazute in anexa nr. 7 partea a 7-a.

SECTIUNEA a 4-a
Modificari substantiale ale instalatiilor existente

Art. 63. – (1) O modificare a masei maxime, exprimata in medie pe zi, a intrarilor de solventi organici utilizati intr-o instalatie existenta, atunci cand aceasta functioneaza la capacitatea de productie proiectata, in alte conditii decat cele privind operatiunile de pornire, oprire si de intretinere a echipamentelor, este considerata modificare substantiala in cazul in care are ca efect o crestere a emisiilor de compusi organici volatili de peste:

a) 25%, pentru o instalatie al carei consum de solventi organici se situeaza la cele mai mici valori de prag prevazute la activitatile de la nr. crt. 1, 3, 4, 5, 8, 10, 13, 16 sau 17 din tabelul de la anexa nr. 7 partea a 2-a sau pentru cele care se incadreaza la celelalte puncte din anexa nr. 7 partea a 2-a si care au un consum de solventi organici mai mic de 10 tone/an;

b) 10%, pentru toate celelalte instalatii.

(2) In cazul in care o instalatie existenta sufera o modificare substantiala sau in cazul in care o instalatie intra pentru prima data in domeniul de aplicare a prezentei legi in urma unei modificari substantiale, acea parte a instalatiei care sufera o modificare substantiala este tratata fie ca o instalatie noua, fie ca o instalatie existenta, cu conditia ca valoarea emisiilor totale ale intregii instalatii sa nu depaseasca valoarea care ar fi fost atinsa in cazul in care partea de instalatie modificata substantial ar fi fost tratata ca o instalatie noua.

(3) Pentru instalatiile care se afla sub incidenta prevederilor cap. II, modificarile substantiale respecta prevederile corespunzatoare capitolului respectiv.

(4) In cazul unei modificari substantiale, operatorul are obligatia sa demonstreze autoritatii competente pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu conformarea instalatiei cu dispozitiile prezentei legi.

SECTIUNEA a 5-a
Accesul la informatii

Art. 64. – (1) Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu pune la dispozitia publicului urmatoarele:

a) decizia privind autorizarea, precum si o copie a autorizatiei si toate actualizarile ulterioare ale acesteia;

b) lista instalatiilor autorizate si regulile general obligatorii aplicabile instalatiilor;

c) rezultatele monitorizarii emisiilor, prevazute la art. 60, pe care le detine.

(2) Prevederile alin. (1) se aplica cu respectarea/sub rezerva restrictiilor prevazute la art. 11-15 din Hotararea Guvernului nr. 878/2005, cu modificarile ulterioare.

CAPITOLUL VI
Dispozitii speciale privind instalatiile producatoare de dioxid de titan

Art. 65. – Prevederile prezentului capitol se aplica instalatiilor producatoare de dioxid de titan.

Art. 66. – Este interzisa evacuarea urmatoarelor deseuri in orice corp de apa, precum si in Marea Neagra:

a) deseurile solide din instalatiile producatoare de dioxid de titan;

b) solutiile-muma care rezulta din faza de filtrare dupa hidroliza solutiei de sulfat de titanil provenind din instalatii care utilizeaza procedeul sulfat, inclusiv deseuri acide asociate cu aceste solutii-muma, continand, in total, mai mult de 0,5% acid sulfuric liber si diferite metale grele si inclusiv acele solutii-muma care au fost diluate astfel incat proportia de acid sulfuric liber sa nu depaseasca 0,5%;

c) deseurile provenind din instalatii care utilizeaza procedeul cu clor, continand mai mult de 0,5% acid clorhidric liber si diferite metale grele, inclusiv deseurile care au fost diluate astfel incat proportia de acid clorhidric liber sa nu depaseasca 0,5%;

d) sarurile de filtrare, namolurile si deseurile lichide provenite de la tratarea – concentrarea sau neutralizarea – deseurilor mentionate la lit. b) si c) si care contin diferite metale grele, fara a include deseurile neutralizate, filtrate sau decantate care contin numai urme de metale grele si care, inainte de orice dilutie, au un pH mai mare de 5,5.

Art. 67. – Emisiile in apa, provenind de la instalatiile producatoare de dioxid de titan, nu depasesc valorile-limita de emisie stabilite in anexa nr. 8 partea 1.

Art. 68. – (1) Autorizatiile integrate de mediu emise pentru instalatiile producatoare de dioxid de titan contin inclusiv masuri privind prevenirea emisiilor de aerosoli acizi provenite de la astfel de instalatii.

(2) Emisiile in aer provenite de la astfel de instalatii nu trebuie sa depaseasca valorile-limita de emisie stabilite in anexa nr. 8 partea a 2-a.

Art. 69. – (1) Autorizatiile de mediu contin masuri de monitorizare a emisiilor in apa pentru a permite autoritatii competente pentru protectia mediului responsabile cu emiterea autorizatiei de mediu sa verifice respectarea conditiilor de autorizare si a prevederilor art. 67.

(2) Autorizatiile de mediu contin prevederi privind monitorizarea emisiilor in aer pentru a permite autoritatii competente sa verifice respectarea conditiilor de autorizare si a prevederilor art. 68, incluzand minimum monitorizarea emisiilor prevazuta in anexa nr. 8 partea a 3-a.

(3) Monitorizarea se desfasoara in conformitate cu standardele CEN sau, in lipsa standardelor CEN, cu standardele ISO, cu standardele nationale sau cu alte standarde internationale care garanteaza obtinerea de date de o calitate stiintifica echivalenta.

CAPITOLUL VII
Autoritati competente. Dispozitii tranzitorii si finale

SECTIUNEA 1
Autoritati competente si rapoarte prezentate Comisiei Europene

Art. 70. – (1) Autoritatea publica centrala pentru protectia mediului desemnata pentru stabilirea cadrului legal de punere in aplicare a prevederilor prezentei legi, pentru realizarea schimbului de informatii prevazut la art. 3 lit. k) si pentru transmiterea rapoartelor catre Comisia Europeana, potrivit prevederilor art. 71 si 72, este Ministerul Mediului si Schimbarilor Climatice.

(2) Autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel national desemnata pentru coordonarea implementarii prevederilor prezentei legi la nivel teritorial este Agentia Nationala pentru Protectia Mediului.

(3) Autoritatile competente pentru protectia mediului responsabile cu emiterea, reexaminarea, actualizarea autorizatiilor integrate de mediu/autorizatiilor de mediu, denumite in cadrul prezentei legi autoritatile competente pentru protectia mediului responsabile cu emiterea autorizatiilor integrate de mediu/autorizatiilor de mediu, sunt structurile teritoriale de mediu aflate in subordinea Agentiei Nationale pentru Protectia Mediului.

(4) Autoritatea competenta pentru inspectie si control este Garda Nationala de Mediu si structurile sale teritoriale.

Art. 71. – (1) Rapoartele prezentate Comisiei Europene de catre autoritatea publica centrala pentru protectia mediului trebuie sa contina informatii privind punerea in aplicare a prezentei legi, date reprezentative privind emisiile si alte aspecte privind poluarea, valorile-limita de emisie, aplicarea celor mai bune tehnici disponibile potrivit prevederilor art. 14 si 15, in special in ceea ce priveste acordarea derogarilor potrivit prevederilor art. 15 alin. (5), si informatii privind progresele inregistrate cu privire la dezvoltarea si aplicarea tehnicilor emergente potrivit prevederilor art. 27, precum si derogarile prevazute de art. 59 alin. (3) si (6).

(2) Informatiile continute in rapoarte se transmit Comisiei Europene, in format electronic.

Art. 72. – (1) Incepand cu data de 1 ianuarie 2016, autoritatea competenta pentru protectia mediului la nivel national intocmeste un inventar anual al emisiilor de dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi si al consumului de energie pentru toate instalatiile de ardere care fac obiectul cap. III.

(2) La intocmirea inventarului se iau in considerare prevederile art. 29, cu precizarea, pentru fiecare instalatie de ardere, a urmatoarelor date:

a) puterea termica nominala totala, exprimata in MW, a instalatiei de ardere;

b) tipul de instalatie de ardere: cazan, turbina cu gaz, motor cu gaz, motor diesel, alte tipuri, cu specificarea acestora;

c) data punerii in functiune a instalatiei de ardere;

d) totalul emisiilor anuale exprimate in tone/an, pentru dioxid de sulf, oxizi de azot si pulberi exprimate ca particule totale in suspensie;

e) numarul de ore de functionare a instalatiei de ardere;

f) consumul de energie anual total, in functie de puterea calorica neta, exprimata in TJ/an, defalcat pe urmatoarele categorii de combustibili: huila, lignit, biomasa, turba, alti combustibili solizi, cu specificarea acestora, combustibili lichizi, gaz natural, alte tipuri de gaz, cu specificarea acestora.

(3) Datele anuale cuprinse in aceste inventare pentru fiecare instalatie in parte se pun la dispozitia Comisiei Europene, la solicitarea acesteia.

(4) Un rezumat al acestor inventare se pune la dispozitia Comisiei Europene la fiecare 3 ani, in termen de 12 luni de la sfarsitul perioadei de 3 ani considerate, cu prezentarea separata a datelor referitoare la instalatiile de ardere din cadrul rafinariilor.

(5) Incepand cu data de 1 ianuarie 2016, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului raporteaza, anual, Comisiei Europene, dupa caz, urmatoarele date:

a) media pe fiecare luna a continutului de sulf din combustibilul solid indigen utilizat si a ratei de desulfurare atinse, cu prezentarea, pentru primul an de aplicare a prevederilor art. 31 alin. (2), a justificarii tehnice a imposibilitatii de a respecta valorile-limita de emisie prevazute la art. 30 alin. (3) – (5), pentru instalatiile de ardere carora li se aplica dispozitiile art. 31;

b) numarul de ore de functionare pe an, pentru instalatiile de ardere care nu functioneaza mai mult de 1.500 de ore pe an, ca medie mobila pe o perioada de 5 ani.

SECTIUNEA a 2-a
Sanctiuni

Art. 73. – (1) Urmatoarele fapte constituie contraventii si se sanctioneaza dupa cum urmeaza:

a) nerespectarea prevederilor art. 50 alin. (13), cu amenda de la 15.000 lei la 30.000 lei;

b) nerespectarea prevederilor art. 50 alin. (12), art. 52 alin. (1), (2), (5) si (6) si art. 53 alin. (2) si (3), cu amenda de la 20.000 lei la 40.000 lei;

c) nerespectarea prevederilor art. 21 alin. (2), art. 30 alin. (12), art. 31 alin. (2), art. 33 alin. (1) lit. a) si b), art. 37 alin. (3), art. 38 alin. (2) si (4), art. 48 alin. (1), (2) si (4), art. 50 alin. (6) – (8) si (10), art. 52 alin. (4), art. 59 alin. (10) si art. 62, cu amenda de la 25.000 lei la 50.000 lei;

d) nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1), art. 22 alin. (2) si (6) – (8), art. 50 alin. (1) si (3) – (5), art. 55 alin. (1), art. 59 alin. (1) si art. 63 alin. (4), cu amenda de la 30.000 lei la 60.000 lei;

e) nerespectarea prevederilor art. 8 alin. (1), (2) si (4), art. 11 lit. a) -c), g) si h), art. 20 alin. (1) si (3), art. 23 alin. (2), art. 33 alin. (1) lit. d), art. 34 alin. (3), art. 37 alin. (4), art. 40 alin. (2) lit. a), art. 46 alin. (2) – (4) si (8) – (12), art. 47, 49, art. 51 alin. (3) si (4), art. 59 alin. (8), art. 66, 67 si art. 68 alin. (2), cu amenda de la 50.000 lei la 100.000 lei.

(2) Pentru nerespectarea prevederilor art. 4 alin. (1) se aplica si sanctiunea complementara de suspendare a activitatii operatorului economic.

(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor prevazute la alin. (1) si (2) se realizeaza de catre comisarii si persoanele imputernicite din cadrul Garzii Nationale de Mediu.

(4) Contraventiilor prevazute la alin. (1) si (2) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu modificarile si completarile ulterioare.

(5) Abrogat(a) Contravenientul poate achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute la alin. (1), agentul constatator făcând referire la această posibilitate în procesul-verbal de constatare și sancționare a contravenției.

SECTIUNEA a 3-a
Dispozitii tranzitorii

Art. 74. – (1) Incepand cu data de 7 ianuarie 2014, prevederile prezentei legi, cu exceptia celor prevazute in cap. III si anexa nr. 5, se aplica instalatiilor mentionate in anexa nr. 1 pct. 1.1, pentru activitatile cu o putere termica instalata totala mai mare de 50 MW, pct. 1.2 si 1.3, pct. 1.4 lit. a), pct. 2.1-2.6, pct. 3.1-3.5, pct. 4.1-4.6, pentru activitati privind productia prin procesare chimica, pct. 5.1 si 5.2, pentru activitatile reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pct. 5.3 lit. a) pct. (i) si (ii), pct. 5.4, pct. 6.1 lit. a) si b), pct. 6.2 si 6.3, pct. 6.4 lit. a) si b), pentru activitatile reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pct. 6.4 lit. c) si pct. 6.5-6.9, care se afla in functiune si detin o autorizatie inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa pentru acordarea unei autorizatii inainte de data respectiva, cu conditia ca aceste instalatii sa fie puse in functiune pana la data de 7 ianuarie 2014.

(2) Incepand cu data de 7 iulie 2015, prevederile prezentei legi, cu exceptia celor prevazute in cap. III si IV si anexele nr. 5 si 6, se aplica instalatiilor in care se desfasoara activitati prevazute in anexa nr. 1 la pct. 1.1 – activitati cu o putere termica nominala totala de 50 MW, pct. 1.4 lit. b), pct. 4.1-4.6, pentru activitatile care implica productia prin prelucrare biologica, pct. 5.1 si 5.2, pentru activitatile care nu au fost sub incidenta prevederilor Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, pct. 5.3 lit. a) pct. (iii) – (v), pct. 5.3 lit. b), pct. 5.5 si 5.6, pct. 6.1 lit. c), pct. 6.4 lit. b), pentru activitatile care nu au fost reglementate de Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare, si activitatilor prevazute la pct. 6.10 si 6.11, aflate in functiune inainte de data intrarii in vigoare a prezentei legi.

(3) Pentru instalatiile prevazute la art. 30 alin. (3) si (4) se aplica prevederile cap. III si cele ale anexei nr. 5, incepand cu data de 1 ianuarie 2016.

(4) Prevederile Hotararii Guvernului nr. 440/2010 nu se aplica instalatiilor de ardere prevazute la art. 30 alin. (5).

(5) Pentru instalatiile de ardere mentionate la art. 30 alin. (3) si (4), care coincinereaza deseuri, prevederile anexei nr. 6 partea a 4-a pct. 3.1 se aplica pana la data de 31 decembrie 2015.

(6) In ceea ce priveste instalatiile de ardere care coincinereaza deseuri, se aplica prevederile anexei nr. 6 partea a 4-a pct. 3.2, incepand cu:

a) 1 ianuarie 2016, pentru instalatiile de ardere mentionate la art. 30 alin. (3) si (4);

b) data intrarii in vigoare a prezentei legi, pentru instalatiile de ardere mentionate la art. 30 alin. (5).

(7) Prevederile art. 58 se aplica de la data de 1 iunie 2015, iar, pana la aceasta data, substantele sau amestecurile carora le sunt atribuite sau care trebuie incadrate in frazele de pericol H340, H350, H350i, H360D sau H360F ori frazele de risc R45, R46, R49, R60 sau R61, din cauza continutului lor in compusi organici volatili, fiind clasificate ca substante cancerigene, mutagene sau toxice pentru reproducere potrivit prevederilor Regulamentului (CE) nr. 1.272/2008, sunt inlocuite, in masura in care este posibil, cu substante sau amestecuri mai putin nocive, in termenul cel mai scurt cu putinta.

(8) Prevederile art. 59 alin. (7) se aplica de la data de 1 iunie 2015, iar, pana la aceasta data, emisiile, fie de compusi organici volatili carora le sunt atribuite sau care trebuie incadrate in frazele de pericol H340, H350, H350i, H360D sau H360F ori frazele de risc R45, R46, R49, R60 sau R61, fie de compusii organici volatili halogenati carora le sunt atribuite sau pe care trebuie aplicate frazele de pericol H341 sau H351 ori frazele de risc R40 sau R68, sunt verificate in conditii controlate, in masura in care acest lucru este viabil din punct de vedere tehnic si economic, in scopul de a proteja sanatatea publica si mediul si nu trebuie sa depaseasca valorile-limita de emisie relevante prevazute in anexa nr. 7 partea a 4-a.

(9) Prevederile prevazute in anexa nr. 7 partea a 4-a pct. 2 se aplica de la data de 1 iunie 2015, iar, pana la aceasta data, pentru emisiile de compusi organici volatili halogenati carora le sunt atribuite sau care trebuie incadrate in frazele de pericol H341 sau H351 ori frazele de risc R40 sau R68, in cazul in care debitul masic al sumei compusilor care justifica frazele de pericol H341 sau H351 ori etichetarea R40 sau R68 este de minimum 100 g/h, se respecta o valoare-limita de emisie de 20 mg/Nm3 si valoarea-limita de emisie se raporteaza la suma masica a diferitilor compusi.

(10) Perioadele de tranzitie prevazute in anexa nr. VII cap. 9 sectiunea a 9-a din Tratatul dintre Regatul Belgiei, Republica Ceha, Regatul Danemarcei, Republica Federala Germania, Republica Estonia, Republica Elena, Regatul Spaniei, Republica Franceza, Irlanda, Republica Italiana, Republica Cipru, Republica Letonia, Republica Lituania, Marele Ducat al Luxemburgului, Republica Ungara, Republica Malta, Regatul Tarilor de Jos, Republica Austria, Republica Polona, Republica Portugheza, Republica Slovenia, Republica Slovaca, Republica Finlanda, Regatul Suediei, Regatul Unit al Marii Britanii si Irlandei de Nord (state membre ale Uniunii Europene) si Republica Bulgaria si Romania privind aderarea Republicii Bulgaria si a Romaniei la Uniunea Europeana, semnat de Romania la Luxemburg la 25 aprilie 2005, ratificat prin Legea nr. 157/2005, raman valabile in mod corespunzator pana la finalizarea acestora, asa cum sunt stabilite pentru fiecare instalatie in parte.

SECTIUNEA a 4-a
Dispozitii finale

Art. 75. – (1) Anexele nr. 1-8 fac parte integranta din prezenta lege.

(2) Actualizarea partilor 3 si 4 din anexa nr. 5, a partilor 2 si 6-8 din anexa nr. 6 si a partilor 5-8 din anexa nr. 7, in scopul adaptarii la progresul stiintific si tehnic potrivit procedurii prevazute de legislatia europeana in domeniu, se realizeaza prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului sau, dupa caz, prin ordine comune ale conducatorilor autoritatilor publice cu responsabilitati in implementarea prevederilor prezentei legi.

Art. 76. – Prezenta lege intra in vigoare la 30 de zile de la data publicarii in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I.

Art. 77. – (1) La data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga:

a) Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 152/2005 privind prevenirea si controlul integrat al poluarii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 1.078 din 30 noiembrie 2005, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 84/2006, cu modificarile si completarile ulterioare;

b) Hotararea Guvernului nr. 128/2002 privind incinerarea deseurilor, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 160 din 6 martie 2002, cu modificarile si completarile ulterioare;

c) Hotararea Guvernului nr. 699/2003 privind stabilirea unor masuri pentru reducerea emisiilor de compusi organici volatili datorate utilizarii solventilor organici in anumite activitati si instalatii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 489 din 8 iulie 2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

d) Ordinul ministrului mediului si gospodaririi apelor si al ministrului de stat, ministrul economiei si comertului, nr. 751/870/2004 privind gestionarea deseurilor din industria dioxidului de titan, publicat in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 10 din 5 ianuarie 2005.

(2) La data de 1 ianuarie 2016, Hotararea Guvernului nr. 440/2010 privind stabilirea unor masuri pentru limitarea emisiilor in aer ale anumitor poluanti proveniti de la instalatiile mari de ardere, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 352 din 27 mai 2010, se abroga.

Art. 78. – (1) In termen de 60 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi, autoritatea publica centrala pentru protectia mediului elaboreaza si aproba, prin ordin al conducatorului acesteia, procedura de emitere a autorizatiei integrate de mediu/emitere a autorizatiei de mediu.

(2) Procedurile existente privind emiterea autorizatiei integrate de mediu/emiterea autorizatiei de mediu raman in vigoare pana la data intrarii in vigoare a noilor proceduri prevazute la alin. (1).

*

Prezenta lege transpune in legislatia nationala prevederile Directivei 2010/75/UE a Parlamentului European si a Consiliului din 24 noiembrie 2010 privind emisiile industriale (prevenirea si controlul integrat al poluarii) (reformare), publicata in Jurnalul Oficial al Uniunii Europene (JOUE) seria L nr. 334 din 17 decembrie 2010. Aceasta lege a fost adoptata de Parlamentul Romaniei, cu respectarea prevederilor art. 75 si ale art. 76 alin. (2) din Constitutia Romaniei, republicata.


ANEXA Nr. 1 la legea 278 din 2013

Categoriile de activitati mentionate la art. 10

1. Valorile de prag prevazute in continuare se refera la capacitatea maxima de productie a instalatiei.

2. In cazul in care un operator desfasoara in aceeasi instalatie sau pe acelasi amplasament mai multe activitati prevazute in aceeasi subcategorie de activitate pentru care este stabilita o valoare de prag, capacitatile acestor activitati se insumeaza.

3. Nu se afla sub incidenta prezentei reglementari instalatiile sau parti ale instalatiilor care:

a) sunt folosite in scop de cercetare, dezvoltare si testare a unor produse noi care nu sunt supuse comercializarii;

b) sunt folosite in scop de cercetare, dezvoltare sau testare a unor procese noi.

4. In cazul activitatilor de gestionare a deseurilor, calculul mentionat la pct. 2 se aplica pentru activitatile prevazute la pct. 5.1 si 5.3.

1. Industrii energetice

1.1. Arderea combustibililor in instalatii cu o putere termica nominala totala egala sau mai mare de 50 MW

1.2. Rafinarea petrolului si a gazului

1.3. Producerea cocsului

1.4. Gazeificarea sau lichefierea:

a) carbunelui;

b) altor combustibili in instalatii cu o putere termica nominala totala egala sau mai mare de 20 MW

2. Productia si prelucrarea metalelor

2.1. Arderea sau sinterizarea minereurilor metalice (inclusiv a minereurilor de sulf)

2.2. Producerea fontei sau a otelului – topirea primara sau secundara -, inclusiv pentru turnarea continua, cu o capacitate de peste 2,5 tone pe ora

2.3. Prelucrarea metalelor feroase:

a) exploatarea laminoarelor la cald cu o capacitate de peste 20 de tone de otel brut pe ora;

b) exploatare de instalatii de forjare cu ciocane de forja a caror capacitate este mai mare de 50 KJ pe ciocan, iar puterea termica folosita este mai mare de 20 MW;

c) aplicarea de straturi protectoare de metale topite cu un flux de intrare de peste doua tone de otel brut pe ora

2.4. Exploatare de turnatorii de metale feroase cu o capacitate de productie de peste 20 de tone pe zi

2.5. Prelucrarea metalelor neferoase:

a) producerea de metale neferoase brute din minereuri, concentrate sau materii prime secundare, prin procese metalurgice, chimice sau electrolitice;

b) topirea, inclusiv alierea, de metale neferoase, inclusiv de produse recuperate, si exploatarea de turnatorii de metale neferoase, cu o capacitate de topire de peste 4 tone pe zi pentru plumb si cadmiu sau 20 de tone pe zi pentru toate celelalte metale.

NOTA:

In sensul prezentei categorii de activitati, materie prima secundara reprezinta: deseuri metalice curate (degresate si lipsite de alte categorii de impuritati decat cele metalice), namoluri, zguri metalice etc.

2.6. Tratarea de suprafata a metalelor sau a materialelor plastice prin procese electrolitice sau chimice in care volumul cuvelor de tratare este mai mare de 30 m3.

NOTA:

Nu constituie cuve de tratare acele cuve folosite pentru pregatirea si spalarea probelor.

3. Industria mineralelor

3.1. Producerea cimentului, varului si oxidului de magneziu:

a) producerea clincherului de ciment in cuptoare rotative cu o capacitate de productie de peste 500 de tone pe zi sau in alte cuptoare cu o capacitate de productie de peste 50 de tone pe zi;

b) producerea varului in cuptoare cu o capacitate de productie de peste 50 de tone pe zi;

c) producerea oxidului de magneziu in cuptoare cu o capacitate de productie de peste 50 de tone pe zi

3.2. Producerea azbestului sau fabricarea de produse pe baza de azbest

3.3. Fabricarea sticlei, inclusiv a fibrei de sticla, cu o capacitate de topire de peste 20 de tone pe zi

3.4. Topirea substantelor minerale, inclusiv producerea de fibre minerale, cu o capacitate de topire de peste 20 de tone pe zi

3.5. Fabricarea produselor de ceramica prin ardere, in special tigle, caramizi, caramizi refractare, placi ceramice – gresie, faianta, obiecte din ceramica sau portelan, cu o capacitate de productie de peste 75 de tone pe zi si/sau cu o capacitate a cuptorului de peste 4 m3 si cu o densitate pe cuptor de peste 300 kg/m3

4. Industria chimica

In sensul prezentei categorii, productie reprezinta productia realizata la scara industriala prin procese chimice sau biologice a substantelor sau a grupurilor de substante prevazute in categoriile mentionate la pct. 4.1-4.6.

4.1. Producerea compusilor chimici organici, cum sunt:

a) hidrocarburile simple (liniare sau ciclice, saturate sau nesaturate, alifatice sau aromatice);

b) hidrocarburile cu continut de oxigen, cum sunt alcoolii, aldehidele, cetonele, acizii carboxilici, esterii si amestecurile de esteri, acetatii, eterii, peroxizii si rasinile epoxidice;

c) hidrocarburile sulfuroase;

d) hidrocarburile azotoase, cum sunt aminele, amidele, compusii nitriti, compusii nitro sau compusii nitrati, nitrilii, cianatii, izocianatii;

e) hidrocarburi cu continut de fosfor;

f) hidrocarburi halogenate;

g) compusi organometalici;

h) materiale plastice (polimeri, fibre sintetice si fibre pe baza de celuloza);

i) cauciucuri sintetice;

j) vopsele si pigmenti;

k) agenti activi de suprafata si agenti tensioactivi

4.2. Producerea compusilor chimici anorganici, precum:

a) gazele, cum sunt amoniacul, clorul sau acidul clorhidric, fluorul sau acidul fluorhidric, oxizii de carbon, compusii sulfului, oxizii de azot, hidrogenul, dioxidul de sulf, clorura de carbonil;

b) acizii, cum sunt acidul cromic, acidul hidrofluoric, acidul fosforic, acidul azotic, acidul clorhidric, acidul sulfuric, oleumul, acizii sulfurosi;

c) bazele, cum sunt hidroxidul de amoniu, hidroxidul de potasiu, hidroxidul de sodiu;

d) sarurile, cum sunt clorura de amoniu, cloratul de potasiu, carbonatul de potasiu, carbonatul de sodiu, perboratul, nitratul de argint;

e) nemetalele, oxizii metalici sau alti compusi anorganici, cum sunt carbura de calciu, siliciul, carbura de siliciu.

4.3. Producerea de ingrasaminte pe baza de fosfor, azot sau potasiu – ingrasaminte simple sau complexe

4.4. Fabricarea produselor fitosanitare sau a biocidelor

4.5. Fabricarea produselor farmaceutice, inclusiv a produselor intermediare

4.6. Producerea de explozivi

5. Gestionarea deseurilor

5.1. Eliminarea sau valorificarea deseurilor periculoase, cu o capacitate de peste 10 tone pe zi, implicand desfasurarea uneia sau a mai multora dintre urmatoarele activitati:

a) tratare biologica;

b) tratare fizico-chimica;

c) omogenizarea sau amestecarea anterior prezentarii pentru oricare dintre celelalte activitati prevazute la acest subpunct si la pct. 5.2;

d) reambalare anterior prezentarii pentru oricare dintre celelalte activitati prevazute la acest subpunct si la pct. 5.2;

e) recuperarea/regenerarea solventilor;

f) reciclarea/valorificarea materialelor anorganice, altele decat metalele sau compusii metalici;

g) regenerarea acizilor sau a bazelor;

h) valorificarea componentelor utilizate pentru reducerea poluarii;

i) valorificarea componentelor din catalizatori;

j) rerafinarea sau alte reutilizari ale uleiurilor;

k) acumularea la suprafata

5.2. Eliminarea sau valorificarea deseurilor in instalatii de incinerare a deseurilor sau in instalatii de coincinerare a deseurilor:

a) in cazul deseurilor nepericuloase, cu o capacitate de peste 3 tone pe ora;

b) in cazul deseurilor periculoase, cu o capacitate de peste 10 tone pe zi

5.3.

a) Eliminarea deseurilor nepericuloase cu o capacitate de peste 50 de tone pe zi, implicand, cu exceptia activitatilor care intra sub incidenta prevederilor anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile si completarile ulterioare, desfasurarea uneia sau mai multora dintre urmatoarele activitati:

(i) tratarea biologica;

(i1) tratare fizico-chimica;

(ii) pretratarea deseurilor pentru incinerare sau coincinerare;

(iii) tratarea zgurei si a cenusii;

(iv) tratarea in tocatoare a deseurilor metalice, inclusiv a deseurilor de echipamente electrice si electronice si a vehiculelor scoase din uz si a componentelor acestora

b) Valorificarea sau o combinatie de valorificare si eliminare a deseurilor nepericuloase cu o capacitate mai mare de 75 de tone pe zi, implicand, cu exceptia activitatilor care intra sub incidenta prevederilor anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 188/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, una sau mai multe din urmatoarele activitati:

(i) tratarea biologica;

(ii) pretratarea deseurilor pentru incinerare sau coincinerare;

(iii) tratarea zgurei si a cenusii;

(iv) tratarea in tocatoare a deseurilor metalice, inclusiv a deseurilor de echipamente electrice si electronice si a vehiculelor scoase din uz si a componentelor acestora

In situatia in care singura activitate de tratare a deseurilor desfasurata este fermentarea anaeroba, pragul de capacitate pentru activitatea respectiva este de 100 de tone pe zi.

5.4. Depozitele de deseuri, astfel cum sunt definite la lit. b) din anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 349/2005 privind depozitarea deseurilor, cu modificarile si completarile ulterioare, care primesc peste 10 tone de deseuri pe zi sau cu o capacitate totala de peste 25.000 de tone, cu exceptia depozitelor pentru deseuri inerte

5.5. Depozitarea temporara a deseurilor periculoase care nu intra sub incidenta pct. 5.4 inaintea oricareia dintre activitatile prevazute la pct. 5.1, 5.2, 5.4 si 5.6, cu o capacitate totala de peste 50 de tone, cu exceptia depozitarii temporare, pe amplasamentul unde sunt generate, inaintea colectarii

5.6. Depozitarea subterana a deseurilor periculoase in depozite cu o capacitate totala de peste 50 de tone

6. Alte activitati

6.1. Producerea in instalatii industriale de:

a) celuloza din lemn si din alte materiale fibroase;

b) hartie sau carton, cu o capacitate de productie de peste 20 de tone pe zi;

c) unul sau mai multe din urmatoarele tipuri de panouri pe baza de lemn: panouri din aschii de lemn numite „OSB” (oriented strand board), placi aglomerate sau panouri fibrolemnoase, cu o capacitate de productie mai mare de 600 m3 pe zi

6.2. Pretratarea (operatiuni de tip spalare, inalbire, mercerizare) sau vopsirea fibrelor textile ori a textilelor, cu capacitatea de tratare de peste 10 tone pe zi

6.3. Tabacirea blanurilor si a pieilor, cu capacitatea de tratare de peste 12 tone de produse finite pe zi

6.4.

a) Exploatarea abatoarelor cu o capacitate de productie de peste 50 de tone carcase pe zi

b) Tratarea si prelucrarea, cu exceptia ambalarii exclusive, a urmatoarelor materii prime, care au fost, in prealabil, prelucrate sau nu, in vederea fabricarii de produse alimentare sau a hranei pentru animale, din:

(i) numai materii prime de origine animala (altele decat exclusiv laptele), cu o capacitate de productie de peste 75 de tone de produse finite pe zi;

(ii) numai materii prime de origine vegetala, cu o capacitate de productie de peste 300 de tone de produse finite pe zi sau de 600 de tone pe zi in cazul in care instalatia functioneaza pentru o perioada de timp de cel mult 90 de zile consecutive pe an;

(iii) materii prime de origine vegetala si animala, in produse combinate sau separate, cu o capacitate de productie de produse finite, exprimata in tone pe zi, de peste 75, daca A este mai mare sau egal cu 10, sau [300 – (22,5 x A)] in toate celelalte cazuri, unde „A” reprezinta proportia de materie de origine animala (exprimata in procente din greutate) din cantitatea care intra la calculul capacitatii de productie de produse finite

Ambalajul nu este inclus in greutatea finala a produsului.

Prevederile de la aceasta categorie nu sunt aplicabile in cazul in care materia prima este doar laptele.

grafic legea 278 din 2013 - EnviroCons
grafic legea 278 din 2013 – EnviroCons

c) Tratarea si prelucrarea exclusiv a laptelui, in situatia in care cantitatea de lapte primita este mai mare de 200 de tone pe zi (valoare medie anuala)

NOTA:

In sensul prezentei categorii de activitati, se considera zi de exploatare intervalul orar corespunzator functionarii instalatiei, in decursul a 24 de ore.

6.5. Eliminarea sau reciclarea subproduselor de origine animala care nu sunt destinate consumului uman, prevazute de Regulamentul (CE) nr. 1.069/2009 al Parlamentului European si al Consiliului din 21 octombrie 2009 de stabilire a unor norme sanitare privind subprodusele de origine animala si produsele derivate care nu sunt destinate consumului uman si de abrogare a Regulamentului (CE) nr. 1.774/2002, cu o capacitate de tratare de peste 10 tone pe zi

6.6. Cresterea intensiva a pasarilor de curte si a porcilor, cu capacitati de peste:

a) 40.000 de locuri pentru pasari de curte, asa cum sunt definite la art. 3 lit. rr) din prezenta lege;

b) 2.000 de locuri pentru porci de productie (peste 30 kg); sau

c) 750 de locuri pentru scroafe

6.7. Tratarea suprafetelor materialelor, a obiectelor sau a produselor utilizand solventi organici, in special pentru apretare, imprimare, acoperire, degresare, impermeabilizare, glazurare, vopsire, curatare sau impregnare, cu o capacitate de consum de solvent organic mai mare de 150 kg pe ora sau mai mare de 200 de tone pe an

NOTA:

In sensul acestei categorii de activitati, capacitatea de consum exclude cantitatea de solventi organici recuperata in scopul refolosirii.

6.8. Producerea de carbune (carbune sarac in gaze) sau de electrografit prin incinerare sau grafitizare

6.9. Captarea fluxurilor de CO2 provenind de la instalatiile care intra sub incidenta prezentei legi in scopul stocarii geologice in temeiul Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2011 privind stocarea geologica a dioxidului de carbon, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 114/2013

6.10. Conservarea lemnului si a produselor din lemn cu produse chimice, cu o capacitate de productie mai mare de 75 m3 pe zi, alta decat tratarea lemnului exclusiv contra mucegaiului

6.11. Epurarea independenta a apelor uzate care nu sunt sub incidenta prevederilor anexei nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 188/2002, cu modificarile si completarile ulterioare, si care sunt evacuate dintr-o instalatie prevazuta in cap. II din prezenta lege.

ANEXA Nr. 2 la legea 278 din 2013


Lista substantelor poluante

Aer

1. Dioxid de sulf si alti compusi ai sulfului

2. Oxizi de azot si alti compusi ai azotului

3. Monoxid de carbon

4. Compusi organici volatili

5. Metale si compusi ai metalelor

6. Pulberi, inclusiv particulele fine de materie

7. Azbest (particule in suspensie, fibre)

8. Clor si compusi ai clorului

9. Fluor si compusi ai fluorului

10. Arsen si compusi ai arsenului

11. Cianuri

12. Substante si amestecuri la care s-a dovedit prezenta proprietatilor cancerigene sau mutagene ori a proprietatilor care pot afecta reproducerea, pe calea aerului

13. Policlorodibenzodioxine si policlorodibenzofurani

Apa

1. Compusi organohalogenati si substante care pot forma astfel de compusi in mediul acvatic

2. Compusi organofosforici

3. Compusi organostanici

4. Substante si amestecuri la care s-a dovedit prezenta proprietatilor cancerigene sau mutagene ori a proprietatilor care pot afecta reproducerea in/prin mediul acvatic

5. Hidrocarburi persistente si substante organice toxice persistente si bioacumulabile

6. Cianuri

7. Metale si compusi ai metalelor

8. Arsen si compusi ai arsenului

9. Substante biocide si produse fitosanitare

10. Materiale in suspensie

11. Substante care contribuie la eutrofizare (in special nitrati si fosfati)

12. Substante cu o influenta nefavorabila asupra echilibrului de oxigen (si care pot fi determinate prin utilizarea parametrilor CBO si CCO si altii asemenea)

13. Substantele prevazute in anexa nr. 5 la Legea apelor nr. 107/1996, cu modificarile si completarile ulterioare

ANEXA Nr. 3 la legea 278 din 2013


Criterii pentru determinarea celor mai bune tehnici disponibile

Criteriile luate in calcul, in general sau in situatii specifice, la determinarea celor mai bune tehnici disponibile sunt urmatoarele:

1. utilizarea unei tehnologii care produce mai putine deseuri;

2. utilizarea substantelor mai putin periculoase;

3. promovarea/extinderea valorificarii si reciclarii substantelor generate si utilizate in proces, precum si a deseurilor, acolo unde este cazul;

4. procese, instalatii sau metode de exploatare comparabile, care au fost testate cu succes la scara industriala;

5. tehnologii avansate si schimburi de informatie si cunoastere stiintifica;

6. natura, efectele si volumul emisiilor avute in vedere;

7. datele de punere in functiune a instalatiilor noi si a celor existente;

8. perioada de timp necesara pentru punerea in aplicare a celor mai bune tehnici disponibile;

9. consumul si natura materiilor prime (inclusiv apa) utilizate in procesul tehnologic si eficienta energetica a acestora;

10. necesitatea prevenirii sau reducerii la minimum a impactului global al emisiilor asupra mediului si riscurile implicate de acesta;

11. necesitatea prevenirii accidentelor si minimizarea consecintelor acestora asupra mediului;

12. informatiile publicate de organizatiile publice internationale.

ANEXA Nr. 4 la legea 278 din 2013


Participarea publicului la luarea deciziilor

1. Inca din faza initiala a procedurii sau imediat ce informatiile sunt in mod rezonabil disponibile, publicul trebuie sa fie informat, prin anunturi publice sau orice alte mijloace specifice, cum ar fi cele de comunicare electronica, acolo unde sunt disponibile, cu privire la urmatoarele aspecte:

a) documentatia de solicitare a autorizatiei integrate de mediu sau, daca este cazul, propunerea de actualizare a unei autorizatii sau propunerea de actualizare a conditiilor incluse in autorizatia integrata de mediu potrivit prevederilor art. 21, inclusiv descrierea elementelor prevazute de art. 12 alin. (1);

b) faptul ca decizia urmeaza sa fie subiectul evaluarii impactului asupra mediului, inclusiv a unei evaluari de impact asupra mediului in context transfrontalier ori a consultarilor bilaterale intre statele membre, in conditiile prevazute de art. 26, daca este necesar;

c) datele de contact ale autoritatii competente responsabile cu privire la luarea deciziei, a autoritatii competente de la care pot fi obtinute informatiile relevante, cele catre care pot fi trimise intrebarile sau comentariile publicului, precum si precizari cu privire la intervalul de timp in care pot fi trimise, respectiv primite intrebarile sau comentariile publicului;

d) natura deciziei posibil a fi adoptata sau, daca este cazul, a proiectului deciziei;

e) unde este aplicabil, detalii cu privire la actualizarea autorizatiei integrate de mediu/autorizatiei de mediu sau a conditiilor acesteia;

f) indicarea datei si a locului la care informatia poate fi facuta disponibila sau a mijloacelor folosite;

g) detalii cu privire la organizarea dezbaterilor ori consultarilor publice, potrivit prevederilor pct. 5.

2. Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu se asigura ca, intr-un interval corespunzator de timp, urmatoarele informatii sunt puse la dispozitia publicului interesat:

a) principalele rapoarte si recomandari trimise autoritatii sau autoritatilor competente cu responsabilitati in emiterea autorizatiei integrate de mediu, in momentul in care publicul interesat este informat potrivit prevederilor de la pct. 1;

b) alte informatii decat cele prevazute la pct. 1 si care sunt relevante pentru luarea deciziei in conditiile prevazute la art. 5 si care devin disponibile numai dupa ce publicul interesat a fost informat potrivit prevederilor de la pct. 1, cu respectarea prevederilor Hotararii Guvernului nr. 878/2005 privind accesul publicului la informatia privind mediul, cu modificarile ulterioare.

3. Publicul interesat are dreptul sa transmita opinii si comentarii catre autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei integrate de mediu/autorizatiei de mediu inainte de luarea unei decizii.

4. Rezultatele consultarilor organizate in conditiile prevederilor prezentei anexe trebuie luate in considerare la luarea deciziei.

5. Detaliile cu privire la informarea publicului, spre exemplu prin anuntul facut, pe o anumita arie, ori prin publicarea intr-un cotidian local, precum si consultarea publicului interesat (de exemplu, prin depunerea in scris a opiniilor sau prin dezbatere publica) se stabilesc prin ordin al conducatorului autoritatii publice centrale pentru protectia mediului.

6. Termenele alocate trebuie sa fie suficiente pentru diferitele etape, astfel incat sa permita informarea publicului interesat si formularea de comentarii, opinii, intrebari, precum si participarea efectiva in procesul de luare a deciziei de mediu, care face obiectul prezentei anexe.

ANEXA Nr. 5 la legea 278 din 2013


Dispozitii tehnice referitoare la instalatiile de ardere

PARTEA 1

Valori-limita de emisie pentru instalatiile de ardere mentionate la art. 30 alin. (3) si (4)

1. Toate valorile-limita de emisie se calculeaza la o temperatura de 273,15 K, o presiune de 101,3 kPa, dupa corectia in functie de continutul de vapori de apa al gazelor reziduale, si la un continut standard de O2 de 6% pentru combustibilii solizi, 3% pentru instalatiile de ardere, altele decat turbinele cu gaz si motoarele cu gaz care utilizeaza combustibili lichizi si gazosi, si 15% in cazul turbinelor cu gaz si motoarelor pe gaz.

2. Valorile-limita de emisie (mg/Nm3) pentru SO2 in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza combustibili solizi sau lichizi, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz, sunt urmatoarele:

Putere termica nominala totala (MW)Huila si lignit si alti combustibili soliziBiomasaTurbaCombustibili lichizi
50-100400200300350
100-300250200300250
> 300200200200200

Instalatiile de ardere care utilizeaza combustibili solizi si pentru care s-a acordat o autorizatie inainte de 27 noiembrie 2002 sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003, si care nu functioneaza mai mult de 1.500 de ore pe an ca medie mobila (desfasurata) pe o perioada de 5 ani trebuie sa respecte o valoare-limita de emisie de 800 mg/Nm3 pentru SO2.

Instalatiile de ardere care utilizeaza combustibili lichizi, pentru care s-a acordat o autorizatie inainte de 27 noiembrie 2002 sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003, si care nu functioneaza mai mult de 1.500 de ore pe an ca medie mobila (desfasurata) pe o perioada de 5 ani trebuie sa respecte o valoare-limita de emisie pentru SO2 de 850 mg/Nm3, in cazul instalatiilor cu o putere termica nominala totala de maximum 300 MW, si de 400 mg/Nm3, in cazul instalatiilor cu o putere termica nominala totala mai mare de 300 MW.

O parte a unei instalatii de ardere care evacueaza gazele reziduale prin unul sau mai multe canale separate aflate in interiorul unui cos comun si care nu functioneaza mai mult de 1.500 de ore pe an ca medie mobila (desfasurata) pe o perioada de 5 ani poate intra sub incidenta valorilor-limita de emisie prevazute la cele doua paragrafe precedente in functie de puterea termica nominala totala a intregii instalatii de ardere. In astfel de cazuri emisiile evacuate de fiecare dintre canalele respective sunt monitorizate separat.

3. Valorile-limita de emisie (mg/Nm3) pentru SO2 in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza combustibili gazosi, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz, sunt urmatoarele:

In general35
Gaz lichefiat5
Gaze cu putere calorica redusa provenite din cuptoarele de cocs400
Gaze de furnal cu putere calorica redusa200

Instalatiile de ardere care utilizeaza gaze cu putere calorica redusa provenind de la gazeificarea reziduurilor de rafinarie, pentru care s-a acordat o autorizatie inainte de 27 noiembrie 2002 sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003, trebuie sa respecte o valoare-limita de emisie de 800 mg/Nm3 pentru SO2.

4. Valorile-limita de emisie (mg/Nm3) pentru NOx in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza combustibili solizi sau lichizi, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz, sunt urmatoarele:

Putere termica nominala totala (MW)Huila si lignit si alti combustibili soliziBiomasa si turbaCombustibili lichizi
50-100300
450 in cazul pulverizarii lignitului drept combustibil
300450
100-300200250200(1)
> 300200200150(1)

(1) Valoarea-limita de emisie este de 450 mg/Nm3 pentru utilizarea reziduurilor de distilare si de conversie de la rafinarea titeiului brut pentru propriul consum in instalatii de ardere cu o putere termica nominala totala care nu depaseste 500 MW, pentru care s-a acordat o autorizatie inainte de 27 noiembrie 2002 sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003.

Instalatiile de ardere din cadrul instalatiilor chimice care utilizeaza reziduuri lichide din productie drept combustibil necomercial pentru consumul propriu, cu o putere termica nominala totala care nu depaseste 500 MW, pentru care s-a acordat o autorizatie inainte de 27 noiembrie 2002 sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003, trebuie sa respecte o valoare-limita de emisie de 450 mg/Nm3 pentru NOx.

Instalatiile de ardere care utilizeaza combustibili solizi sau lichizi cu o putere termica nominala totala de maximum 500 MW, pentru care s-a acordat o autorizatie inainte de 27 noiembrie 2002 sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003, si care nu functioneaza mai mult de 1.500 de ore pe an ca medie (desfasurata) pe o perioada de 5 ani trebuie sa respecte o valoare-limita de emisie pentru NOx de 450 mg/Nm3.

Instalatiile de ardere care utilizeaza combustibili solizi cu o putere termica nominala totala mai mare de 500 MW, pentru care s-a acordat o autorizatie inainte de 1 iulie 1987 si care nu functioneaza mai mult de 1.500 de ore pe an ca medie mobila (desfasurata) pe o perioada de 5 ani trebuie sa respecte o valoarelimita de emisie pentru NOx de 450 mg/Nm3.

Instalatiile de ardere care utilizeaza combustibili lichizi, cu o putere termica nominala totala mai mare de 500 MW, pentru care s-a acordat o autorizatie inainte de 27 noiembrie 2002 sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003, si care nu functioneaza mai mult de 1.500 de ore pe an ca medie mobila (desfasurata) pe o perioada de 5 ani trebuie sa respecte o valoare-limita de emisie pentru NOx de 400 mg/Nm3.

O parte a unei instalatii de ardere care evacueaza gazele reziduale prin unul sau mai multe canale separate de gaze de ardere aflate in interiorul unui cos comun si care nu functioneaza mai mult de 1.500 de ore pe an ca medie mobila (desfasurata) pe o perioada de 5 ani poate intra sub incidenta valorilor-limita de emisie prevazute la cele 3 paragrafe precedente in functie de puterea termica nominala totala a intregii instalatii de ardere. In astfel de cazuri emisiile evacuate de fiecare dintre canalele respective sunt monitorizate separat.

5. Turbinele cu gaz (inclusiv turbinele cu gaz cu ciclu combinat CCGT) care utilizeaza fractii usoare sau medii de distilare drept combustibili lichizi trebuie sa respecte o valoare-limita de emisie pentru NOx de 90 mg/Nm3, iar pentru CO, de 100 mg/Nm3.

Turbinele cu gaz utilizate in situatii de urgenta care functioneaza mai putin de 500 de ore pe an nu intra sub incidenta valorilor-limita de emisie prevazute la acest punct. Operatorul unor astfel de instalatii tine evidenta orelor de functionare consumate.

6. Valorile-limita de emisie (mg/Nm3) pentru NOx si pentru CO in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza gaze sunt urmatoarele:

NOxCO
Instalatii de ardere care utilizeaza gaz natural, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz100100
Instalatii de ardere care utilizeaza gaz de furnal, gaz de cocserie sau gaze cu putere calorica redusa de la gazeificarea reziduurilor de rafinarie, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz200(4)
Instalatii de ardere care utilizeaza alte gaze, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz200(4)
Turbine cu gaz (inclusiv CCGT) care utilizeaza drept combustibil gaz natural(1)50(2)(3)100
Turbine cu gaz (inclusiv CCGT) care utilizeaza drept combustibil alte gaze120
Motoare pe gaz100100

(1) Gazul natural este metanul prezent in mod natural cu un continut maxim de 20% (in volume) de materie inerta si alti compusi.

(2) 75 mg/Nm3 in cazurile urmatoare, unde eficienta turbinei cu gaz este determinata la conditii ISO de incarcare de baza:

(i) turbine cu gaz, utilizate in sisteme combinate de producere a energiei termice si electrice, cu o eficienta totala mai mare de 75%;

(ii) turbine cu gaz, utilizate in instalatii cu ciclu combinat cu o eficienta electrica totala medie anuala mai mare de 55%;

(iii) turbine cu gaz pentru actionare mecanica.

(3) Pentru turbinele cu gaz cu ciclu unic, care nu se incadreaza in niciuna dintre categoriile mentionate la nota (2), dar care au o eficienta mai mare de 35% – determinata in conditii ISO de incarcare de baza – valoarea-limita de emisie pentru NOx este de 50xη/35, unde η este eficienta turbinei cu gaz in conditii ISO de incarcare de baza, exprimata ca procent.

(4) 300 mg/Nm3 in cazul instalatiilor de ardere cu o putere termica nominala totala care nu depaseste 500 MW pentru care s-a acordat o autorizatie inainte de 27 noiembrie 2002 sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003.

In cazul turbinelor cu gaz (inclusiv CCGT), valorile-limita de emisie pentru NOx si CO stabilite in tabelul de la acest punct se aplica doar la o incarcare de peste 70%.

In cazul turbinelor cu gaz (inclusiv CCGT) pentru care s-a acordat o autorizatie inainte de 27 noiembrie 2002 sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003, si care nu functioneaza mai mult de 1.500 de ore pe an ca medie mobila (desfasurata) pe o perioada de 5 ani, valoarea-limita de emisie pentru NOx este de 150 mg/Nm3 in cazul arderii gazului natural si de 200 mg/Nm3 in cazul arderii altor tipuri de gaz sau de combustibili lichizi.

O parte a unei instalatii de ardere care evacueaza gazele reziduale prin unul sau mai multe canale separate aflate in interiorul unui cos comun si care nu functioneaza mai mult de 1.500 de ore de functionare pe an ca medie mobila (desfasurata) pe o perioada de 5 ani poate intra sub incidenta valorilorlimita de emisie prevazute la paragraful precedent in functie de puterea termica nominala totala a intregii instalatii de ardere. In astfel de cazuri emisiile evacuate de fiecare dintre canalele respective sunt monitorizate separat.

Valorile-limita stabilite la acest punct nu se aplica turbinelor cu gaz si motoarelor cu gaz care sunt utilizate in situatii de urgenta si care functioneaza mai putin de 500 de ore pe an. Operatorul unor astfel de instalatii tine evidenta orelor de functionare consumate.

7. Valorile-limita de emisie (mg/Nm3) pentru pulberi in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza combustibili solizi sau lichizi, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz, sunt urmatoarele:

Putere termica nominala totala (MW)Huila si lignit si alti combustibili soliziBiomasa si turbaCombustibili lichizi(1)
50-100303030
100-300252025
> 300202020

(1) Valoarea-limita de emisie este de 50 mg/Nm3 pentru utilizarea reziduurilor de distilare si de conversie de la rafinarea titeiului brut pentru propriul consum in instalatii de ardere pentru care s-a acordat o autorizatie inainte de 27 noiembrie 2002 sau al caror operator a prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003.

8. Valorile-limita de emisie (mg/Nm3) pentru pulberi in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza combustibili gazosi, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz, sunt urmatoarele:

In general5
Gaz de furnal10
Gaze produse in siderurgie si care pot fi folosite in alte sectoare30

PARTEA a 2-a

Valori-limita de emisie pentru instalatiile de ardere mentionate la art. 30 alin. (5)

1. Toate valorile-limita de emisie se calculeaza la o temperatura de 273,15 K, o presiune de 101,3 kPa, dupa corectia in functie de continutul de vapori de apa al gazelor reziduale, si la un continut standard de O2 de 6% pentru combustibilii solizi, 3% pentru instalatiile de ardere, altele decat turbinele cu gaz si motoarele cu gaz, care utilizeaza combustibili lichizi si gazosi, si 15%, in cazul turbinelor cu gaz si motoarelor cu gaz.

In cazul turbinelor cu gaz cu ciclu combinat si ardere suplimentara, continutul standard de O2 poate fi definit de autoritatea competenta cu responsabilitati in emiterea autorizatiei integrate de mediu, tinandu-se seama de caracteristicile specifice instalatiei in cauza.

2. Valorile-limita de emisie (mg/Nm3) pentru SO2 in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza combustibili solizi sau lichizi, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz, sunt urmatoarele:

Putere termica nominala totala (MW)Huila si lignit si alti combustibili soliziBiomasaTurbaCombustibili lichizi
50-100400200300350
100-300200200300
250 in cazul arderii in pat fluidizat
200
> 300150
200 in cazul arderii in pat fluidizat circulant sau presurizat
150150
200 in cazul arderii in pat fluidizat
150

3. Valorile-limita de emisie (mg/Nm3) pentru SO2 in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza combustibili gazosi, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz, sunt urmatoarele:

In general35
Gaz lichefiat5
Gaze de cocs cu putere calorica redusa400
Gaze de furnal cu putere calorica redusa200

4. Valorile-limita de emisie (mg/Nm3) pentru NOx in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza combustibili solizi sau lichizi, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz, sunt urmatoarele:

Putere termica nominala totala (MW)Huila si lignit si alti combustibili soliziBiomasa si turbaCombustibili lichizi
50-100300
400 in cazul arderii de lignit pulverizat
250300
100-300200200150
> 300150
200 in cazul arderii de lignit pulverizat
150100

5. Turbinele cu gaz (inclusiv CCGT) care utilizeaza fractii usoare sau medii de distilare drept combustibili lichizi trebuie sa respecte o valoare-limita de emisie pentru NOx de 50 mg/Nm3, iar pentru CO de 100 mg/Nm3.

Turbinele cu gaz utilizate in situatii de urgenta care functioneaza mai putin de 500 de ore pe an nu intra sub incidenta valorilor-limita de emisie prevazute la prezentul punct. Operatorul unor astfel de instalatii tine evidenta orelor de functionare consumate.

6. Valorile-limita de emisie (mg/Nm3) pentru NOx si CO in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza gaze sunt urmatoarele:

NOxCO
Instalatii de ardere, altele decat turbinele cu gaz si motoarele cu gaz100100
Turbine cu gaz (inclusiv CCGT)50(1)100
Motoare pe gaz75100

(1) Pentru turbinele cu gaz cu ciclu unic care au o eficienta mai mare de 35% – determinata in conditii ISO de incarcare de baza – valoarea-limita de emisie pentru NOx este de 50xI·/35, unde I· este eficienta turbinei cu gaz in conditii ISO de incarcare de baza, exprimata in procente.

In cazul turbinelor cu gaz (inclusiv CCGT), valorile-limita de emisie pentru NOx si CO stabilite la acest punct se aplica doar la o incarcare de peste 70%.

Valorile-limita de emisie stabilite la acest punct nu se aplica turbinelor cu gaz si motoarelor cu gaz care sunt utilizate in situatii de urgenta si care functioneaza mai putin de 500 de ore pe an. Operatorul acestor instalatii tine evidenta orelor de functionare consumate.

7. Valorile-limita de emisie (mg/Nm3) pentru pulberi in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza combustibili solizi sau lichizi, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz, sunt urmatoarele:

Putere termica nominala totala (MW)
50-30020
> 30010 20 pentru biomasa si turba

8. Valorile-limita de emisie (mg/Nm3) pentru pulberi in cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza combustibili gazosi, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz, sunt urmatoarele:

In general5
Gaz de furnal10
Gaze produse in siderurgie si care pot fi folosite in alte sectoare30

PARTEA a 3-a

Monitorizarea emisiilor

1. Concentratiile de SO2, NOx si pulberi din gazele reziduale de la fiecare instalatie de ardere cu putere termica nominala totala de cel putin 100 MW sunt supuse unor masuratori continue.

Concentratia de CO din gazele reziduale de la fiecare instalatie de ardere cu o putere termica nominala totala de cel putin 100 MW care utilizeaza combustibili gazosi este supusa unor masuratori continue.

2. Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea, reexaminarea, actualizarea autorizatiilor integrate de mediu cu responsabilitati in emiterea autorizatiei integrate de mediu poate hotari sa nu solicite efectuarea masuratorilor continue mentionate la pct. 1, in urmatoarele cazuri:

a) pentru instalatiile de ardere cu o durata de viata mai mica de 10.000 de ore de functionare;

b) pentru SO2 si pulberi de la instalatiile de ardere care ard gaz natural;

c) pentru SO2 de la instalatiile de ardere care ard petrol cu un continut cunoscut de sulf, in cazurile in care nu exista echipament de desulfurare a gazelor reziduale;

d) pentru SO2 de la instalatiile de ardere care ard biomasa in situatia in care operatorul poate dovedi ca emisiile de SO2 nu pot fi, in nicio imprejurare, mai mari decat valorile-limita de emisie impuse.

3. In cazurile in care nu se solicita masuratori continue, trebuie efectuate masuratori cel putin o data la 6 luni pentru SO2, NOx, pulberi si, in cazul instalatiilor care utilizeaza gaze, si pentru CO.

4. In cazul instalatiilor de ardere care utilizeaza huila sau lignit, se masoara cel putin o data pe an emisiile de mercur total.

5. Ca alternativa la masuratorile de SO2 si NOx mentionate la pct. 3, pot fi folosite si alte proceduri, verificate si aprobate de catre autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea, reexaminarea, actualizarea autorizatiilor integrate de mediu, pentru a determina emisiile de SO2 si de NOx. Astfel de proceduri trebuie sa se bazeze pe standardele CEN relevante sau, in cazul in care nu exista standarde CEN, pe standarde ISO, standarde nationale sau alte standarde internationale care garanteaza furnizarea de date de o calitate stiintifica echivalenta.

6. Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea, reexaminarea, actualizarea autorizatiilor integrate de mediu trebuie informata cu privire la modificarile semnificative ale tipului de combustibil utilizat sau ale modului de operare a instalatiei. Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea, reexaminarea, actualizarea autorizatiilor integrate de mediu decide daca aceste conditii de monitorizare stabilite la pct. 1-4 sunt corespunzatoare sau daca trebuie adaptate.

7. Masuratorile continue efectuate potrivit prevederilor de la pct. 1 cuprind masuratori privind continutul de oxigen, temperatura, presiunea si continutul de vapori de apa din gazele reziduale. Masuratorile continue ale continutului de vapori de apa din gazele reziduale nu sunt necesare, cu conditia ca proba de gaz rezidual sa fie uscata inainte de a se analiza emisiile.

8. Prelevarea de probe si analiza substantelor poluante relevante si masurarea parametrilor procesului, precum si asigurarea calitatii sistemelor automatizate de masurare si metodele de masurare de referinta pentru calibrarea sistemelor respective se efectueaza in conformitate cu standardele CEN. In cazul in care nu exista standarde CEN, se aplica standarde ISO, standarde nationale sau alte standarde internationale care garanteaza furnizarea de date de o calitate stiintifica echivalenta.

Sistemele automatizate de masurare sunt supuse unui control prin intermediul unor masuratori paralele cu metodele de referinta, cel putin o data pe an.

Operatorul informeaza autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea, reexaminarea, actualizarea autorizatiilor integrate de mediu cu privire la rezultatele verificarii sistemelor automatizate de masurare.

9. La nivelul valorii-limita de emisie, valorile intervalelor de incredere de 95% pentru un singur rezultat al masuratorilor nu depasesc urmatoarele procente din valorile-limita de emisie:

Monoxid de carbon10%
Dioxid de sulf20%
Oxizi de azot20%
Pulberi30%

10. Valorile medii validate pe ora si pe zi sunt determinate din valorile medii masurate validate pe ora, din care se scade valoarea intervalului de incredere precizat la pct. 9.

Se invalideaza orice zi in care mai mult de 3 valori medii pe ora nu sunt valide din cauza problemelor de functionare sau a procedurilor de intretinere efectuate asupra sistemului automatizat de masurare. In cazul in care, din astfel de motive, se invalideaza mai mult de 10 zile dintr-un an, autoritatea competenta solicita operatorului sa ia masurile adecvate pentru a ameliora fiabilitatea sistemului automatizat de masurare.

11. In cazul instalatiilor de ardere care trebuie sa respecte ratele de desulfurare prevazute la art. 31, se monitorizeaza periodic, de asemenea, continutul de sulf al combustibilului utilizat in instalatia de ardere. Autoritatile competente pentru protectia mediului responsabile cu emiterea, reexaminarea, actualizarea autorizatiilor integrate de mediu trebuie informate cu privire la modificarile substantiale aduse tipului de combustibil utilizat.

PARTEA a 4-a

Evaluarea conformarii cu valorile-limita de emisie

1. In cazul in care se efectueaza masuratori continue, se considera ca valorile-limita de emisie stabilite in partea 1 si a 2-a sunt respectate in situatia in care in urma evaluarii rezultatelor se arata ca, pentru orele de exploatare de pe parcursul unui an calendaristic, au fost indeplinite toate conditiile urmatoare:

a) niciuna dintre valorile medii lunare validate nu depaseste valorile-limita de emisie relevante stabilite in partea 1 si a 2-a;

b) niciuna dintre valorile medii zilnice validate nu depaseste 110% din valorile-limita de emisie relevante stabilite in partea 1 si a 2-a;

c) in cazul instalatiilor de ardere compuse doar din cazane care utilizeaza carbune cu o putere termica nominala totala mai mica de 50 MW, niciuna dintre valorile medii zilnice validate nu depaseste 150% din valorile-limita de emisie relevante stabilite in partea 1 si a 2-a;

d) 95% din toate valorile medii orare validate pe parcursul anului nu depasesc 200% din valorilelimita de emisie relevante stabilite in partea 1 si a 2-a.

Valorile medii validate se determina dupa cum se arata in partea a 3-a pct. 10.

In scopul calcularii valorilor medii de emisie nu se iau in considerare valorile masurate in decursul perioadelor prevazute la art. 30 alin. (8) – id_link=3713607;(10) si la art. 37, precum si pe parcursul perioadelor de pornire si de oprire.

2. In cazurile in care nu sunt necesare masuratori continue, se considera ca valorile-limita de emisie stabilite in partea 1 si a 2-a sunt respectate in situatia in care rezultatele fiecarei serii de masuratori sau de alte proceduri definite si determinate potrivit prevederilor normelor stabilite de autoritatile competente pentru protectia mediului responsabile cu emiterea, reexaminarea, actualizarea autorizatiilor integrate de mediu nu depasesc valorile-limita de emisie.

PARTEA a 5-a

Rata minima de desulfurare

1. Rata minima de desulfurare in cazul instalatiilor de ardere prevazute la art. 30 alin. (3) si (4):

Putere termica nominala totala (MW)Rata minima de desulfurare 
Instalatii carora li s-a acordat autorizatie inainte de 27 noiembrie 2002 sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatiile sa fi fost puse in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003Alte instalatii
50-10080%92%
100-30090%92%
> 30096%(1)96%

NOTA:

(1) Pentru instalatiile de ardere care utilizeaza sisturi bituminoase, rata minima de desulfurare este de 95%.

2. Rata minima de desulfurare in cazul instalatiilor de ardere mentionate la art. 30 alin. (5):

Puterea termica nominala totala (MW)Rata minima de desulfurare
50-10093%
100-30093%
>30097%

PARTEA a 6-a

Conformarea cu rata de desulfurare

Ratele minime de desulfurare prevazute in partea a 5-a se aplica ca valoare-limita medie lunara.

PARTEA a 7-a
Valorile-limita de emisie medii in cazul instalatiilor de ardere cu combustibil multiplu din cadrul unei rafinarii

Valorile-limita de emisie medii (mg/Nm3) pentru SO2 in cazul instalatiilor de ardere cu combustibil multiplu din cadrul unei rafinarii, cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz, care utilizeaza reziduurile de distilare si de conversie de la rafinarea titeiului brut pentru propriul consum, independent sau impreuna cu alti combustibili, sunt urmatoarele:

a) in cazul instalatiilor de ardere carora li s-a acordat autorizatie inainte de 27 noiembrie 2002 sau ai caror operatori au prezentat o solicitare completa de autorizare inainte de aceasta data, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune cel tarziu la data de 27 noiembrie 2003, 1.000 mg/Nm3;

b) in cazul altor instalatii de ardere, 600 mg/Nm3.

Aceste valori-limita de emisie se calculeaza la temperatura de 273,15 K, la presiunea de 101,3 kPa, dupa corectarea continutului de vapori de apa al gazelor reziduale si la un continut standard de O2 de 6%, in cazul combustibililor solizi, respectiv de 3%, in cazul combustibililor gazosi.

ANEXA Nr. 6 la legea 278 din 2013


Dispozitii tehnice privind instalatiile de incinerare a deseurilor si instalatiile de coincinerare a deseurilor

PARTEA 1

Definitii

Pentru aplicarea prevederilor prezentei anexe termenii si expresiile de mai jos semnifica dupa cum urmeaza:

a) instalatie de incinerare a deseurilor existenta – inseamna una dintre urmatoarele instalatii de incinerare:

(i) care era in activitate si pentru care a fost acordata o autorizatie potrivit prevederilor legislatiei in vigoare la nivelul Uniunii Europene aplicabile inainte de data de 28 decembrie 2002;

(ii) care era autorizata sau inregistrata in vederea incinerarii deseurilor si pentru care a fost acordata o autorizatie inainte de data de 28 decembrie 2002, potrivit prevederile legislatiei in vigoare la nivelul Uniunii Europene aplicabile, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune pana la data de 28 decembrie 2003;

(iii) care, din punctul de vedere al autoritatii competente, a facut obiectul unei solicitari complete de autorizare inainte de data de 28 decembrie 2002, cu conditia ca instalatia sa fi fost pusa in functiune pana la data de 28 decembrie 2004;

b) instalatie noua de incinerare a deseurilor – orice instalatie de incinerare a deseurilor care nu este mentionata la lit. a).

PARTEA a 2-a

Factori de echivalenta pentru dibenzoparadioxine si dibenzofurani

Pentru determinarea echivalentului toxic (TE) al dioxinelor si furanilor, concentratiile gravimetrice ale urmatoarelor dioxine si furani vor fi multiplicate cu urmatorii factori de echivalenta inainte de insumare:

Factor de echivalenta toxic
2,3,7,8 – Tetraclorodibenzodioxina (TCDD)1
1,2,3,7,8 – Pentaclorodibenzodioxina (PeCDD)0,5
1,2,3,4,7,8 – Hexaclorodibenzodioxina (HxCDD)0,1
1,2,3,6,7,8 – Hexaclorodibenzodioxina (HxCDD)0,1
1,2,3,7,8,9 – Hexaclorodibenzodioxina (HxCDD)0,1
1,2,3,4,6,7,8 – Heptaclorodibenzodioxina (HpCDD)0,01
Octaclorodibenzodioxina (OCDD)0,001
2,3,7,8 – Tetraclorodibenzofuran (TCDF)0,1
2,3,4,7,8 – Pentaclorodibenzofuran (PeCDF)0,5
1,2,3,7,8 – Pentaclorodibenzofuran (PeCDF)0,05
1,2,3,4,7,8 – Hexaclorodibenzofuran (HxCDF)0,1
1,2,3,6,7,8 – Hexaclorodibenzofuran (HxCDF)0,1
1,2,3,7,8,9 – Hexaclorodibenzofuran (HxCDF)0,1
2,3,4,6,7,8 – Hexaclorodibenzofuran (HxCDF)0,1
1,2,3,4,6,7,8 – Heptaclorodibenzofuran (HpCDF)0,01
1,2,3,4,7,8,9 – Heptaclorodibenzofuran (HpCDF)0,01
Octaclorodibenzofuran (OCDF)0,001

PARTEA a 3-a

Valori-limita de emisie pentru emisiile in aer provenite de la instalatiile de incinerare a deseurilor

1. Toate valorile-limita de emisie se calculeaza la o temperatura de 273,15 K, o presiune de 101,3 kPa si dupa corectia pentru continutul de vapori de apa al gazelor reziduale.

Valorile sunt normate la un continut de oxigen al gazelor reziduale de 11%, cu exceptia cazurilor in care se incinereaza uleiuri minerale uzate, in sensul prevazut in anexa nr. 1 pct. 23 din Legea nr. 211/2011 privind regimul deseurilor, cand sunt normate la un continut de oxigen de 3%, precum si in cazurile prevazute in partea a 6-a pct. 2.7.

1.1. Valorile-limita medii zilnice de emisie pentru urmatoarele substante poluante (mg/Nm3):

Pulberi totale10
Substante organice in stare de gaz sau vapori, exprimate in carbon organic total (COT)10
Acid clorhidric (HCl)10
Acid fluorhidric (HF)1
Dioxid de sulf (SO2)50
Monoxid de azot (NO) si dioxid de azot (NO2) exprimate ca NO2 pentru instalatiile existente de incinerare a deseurilor a caror capacitate nominala este mai mare de 6 tone pe ora sau pentru noile instalatii de incinerare a deseurilor200
Monoxid de azot (NO) si dioxid de azot (NO2) exprimate ca NO2 pentru instalatiile existente de incinerare a deseurilor a caror capacitate nominala este mai mica sau egala cu 6 tone pe ora400

1.2. Valorile-limita medii de emisie pentru o jumatate de ora, pentru urmatoarele substante poluante (mg/Nm3):

(100%) A(97%) B
Pulberi totale3010
Substante organice in stare de gaz sau vapori, exprimate in carbon organic total (COT)2010
Acid clorhidric (HCl)6010
Acid fluorhidric (HF)42
Dioxid de sulf (SO2)20050
Monoxid de azot (NO) si dioxid de azot (NO2) exprimate ca NO2 pentru instalatiile existente de incinerare a deseurilor a caror capacitate nominala este mai mare de 6 tone pe ora sau pentru noile instalatii de incinerare a deseurilor400200

1.3. Valorile-limita medii de emisie (mg/Nm3) pentru urmatoarele metale grele dintr-o perioada de esantionare de minimum 30 minute si maximum 8 ore:

Cadmiu si compusii sai, exprimati in cadmiu (Cd)Total: 0,05
Taliu si compusii sai, exprimati in taliu (Tl)
Mercur si compusii sai, exprimati in mercur (Hg)0,05
Stibiu si compusii sai, exprimati in stibiu (Sb)Total: 0,5
Arsen si compusii sai, exprimati in arsen (As)
Plumb si compusii sai, exprimati in plumb (Pb)
Crom si compusii sai, exprimati in crom (Cr)
Cobalt si compusii sai, exprimati in cobalt (Co)
Cupru si compusii sai, exprimati in cupru (Cu)
Mangan si compusii sai, exprimati in mangan (Mn)
Nichel si compusii sai, exprimati in nichel (Ni)
Vanadiu si compusii sai, exprimati in vanadiu (V)

Aceste valori medii se aplica, de asemenea, emisiilor de metale grele si compusi ai acestora in stare de gaz sau vapori.

1.4. Valoarea-limita medie de emisie (ng/Nm3) pentru dioxine si furani pe o perioada de esantionare de minimum 6 ore si maximum 8 ore. Valoarea-limita de emisie este valabila pentru o concentratie totala de dioxine si furani calculata potrivit prevederilor din partea a 2-a.

Dioxine si furani0,1

1.5. Urmatoarele valori-limita de emisie (mg/Nm3) pentru concentratiile de monoxid de carbon (CO) nu vor fi depasite in gazele de combustie (cu exceptia fazei de pornire si oprire):

a) 50 mg/Nm3 in gaz de combustie determinat ca valoare zilnica medie;

b) 100 mg/Nm3 in gaz de combustie din toate masuratorile (determinate ca valori medii la jumatate de ora, luate pe o durata de 24 de ore);

c) 150 mg/Nm3 in gaz de combustie la minimum 95% din toate masuratorile (determinate ca valori medii de 10 minute).

Autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu autorizeaza exceptii pentru instalatii de incinerare folosind tehnologia patului fluidizat, cu conditia ca autorizatia sa prevada o valoare-limita de emisie pentru monoxidul de carbon (CO) de maximum 100 mg/Nm3 ca valoare medie orara.

2. Valorile-limita de emisie aplicabile in situatiile prevazute la art. 46 alin. (11) si (12) si la art. 47 din prezenta lege

Concentratia totala in pulberi a emisiilor in aer ale unei instalatii de incinerare a deseurilor nu poate sa depaseasca in niciun caz valoarea de 150 mg/Nm3, exprimata ca medie pentru o jumatate de ora. Nu trebuie sa fie depasite valorile-limita pentru emisiile in aer de COT si CO prevazute la pct. 1.2 si la pct. 1.5 lit. b).

PARTEA a 4-a

Determinarea valorilor-limita de emisie pentru emisiile in aer provenite de la instalatiile de coincinerare a deseurilor

1. Formula de mai jos (regula amestecurilor) se aplica in toate cazurile in care o valoare-limita de emisie totala specifica „C” nu este stabilita intr-un tabel din prezenta parte.

Valoarea-limita de emisie pentru fiecare substanta poluanta in cauza si a CO, continute in gazele de ardere rezultate prin coincinerarea deseurilor, se calculeaza dupa cum urmeaza:

formula calcul legea 278 din 2013 - EnviroCons
formula calcul legea 278 din 2013 – EnviroCons

Vdeseuri – volumul de gaze reziduale rezultate exclusiv in urma incinerarii de deseuri, determinat doar pe baza deseurilor cu cea mai scazuta putere calorica specificata in autorizatie si recalculat la conditiile definite de prezenta lege. In cazul in care cantitatea de caldura eliberata prin incinerarea deseurilor periculoase reprezinta cel putin 10% din caldura totala eliberata de instalatie, Vdeseuri se calculeaza pe baza unei cantitati presupuse de deseuri care, in situatia in care ar fi incinerate, ar degaja 10% din caldura totala degajata constanta.

Cdeseuri – valorile-limita de emisie stabilite in partea a 3-a pentru instalatiile de incinerare a deseurilor.

Vprocedeu – volumul de gaze reziduale rezultate in urma desfasurarii procesului, inclusiv din arderea combustibililor autorizati, utilizati in mod obisnuit in instalatie (cu exceptia deseurilor), determinat pe baza continutului de oxigen la care trebuie recalculate emisiile dupa cum este stabilit in legislatia Uniunii Europene sau in dreptul intern. In absenta prevederilor pentru acest tip de instalatie, trebuie utilizat continutul real de oxigen al gazelor reziduale nediluate prin adaugarea de aer care nu este necesar procesului.

Cprocedeu – valorile-limita de emisie stabilite in prezenta parte pentru anumite activitati industriale sau, in absenta unor asemenea valori, valorile-limita de emisie pentru instalatiile care respecta actele cu putere de lege si actele administrative/de reglementare cu privire la aceste instalatii si care ard combustibili autorizati in mod uzual (cu exceptia deseurilor). In absenta unor asemenea dispozitii, se utilizeaza valorilelimita de emisie stabilite in autorizatia de mediu. In absenta unor valori stabilite in autorizatia de mediu, se utilizeaza concentratiile masice reale.

C – valorile-limita de emisie totale la continutul de oxigen stabilit in prezenta parte pentru anumite activitati industriale si anumite substante poluante sau, in absenta unor asemenea valori, totalul valorilorlimita de emisie de care trebuie sa se tina seama in locul valorilor-limita de emisie stabilite in anexele corespunzatoare la prezenta lege. Continutul total de oxigen care trebuie sa inlocuiasca continutul de oxigen standard este calculat pe baza continutului mentionat mai sus, cu respectarea volumelor partiale.

Toate valorile-limita de emisie se calculeaza la o temperatura de 273,15 K, o presiune de 101,3 kPa si dupa corectia in functie de continutul de vapori de apa al gazelor reziduale.

2. Dispozitii speciale pentru cuptoarele de ciment care coincinereaza deseuri

2.1. Valorile-limita de emisie stabilite la pct. 2.2 si 2.3 se aplica drept medii zilnice pentru pulberi totale, HCl, HF, NOx, SO2 si COT (pentru masuratori continue), ca valori medii pe o perioada de esantionare de minimum 30 de minute si maximum 8 ore pentru metale grele si ca valori medii pe o perioada de esantionare de minimum 6 ore si maximum 8 ore pentru dioxine si furani.

Toate valorile se normeaza la: un continut de oxigen de 10%.

Mediile pentru o jumatate de ora sunt necesare doar pentru calculul mediilor zilnice.

2.2. C – valori-limita de emisie totale (mg/Nm3), cu exceptia dioxinelor si furanilor, pentru urmatoarele substante poluante:

Substanta poluantaC
Pulberi totale30
HCl10
HF1
NOx500(1)
Cd + Tl0,05
Hg0,05
Sb + As + Pb + Cr + Co + Cu + Mn + Ni + V0,5
Dioxine si furani (ng/Nm3)0,1

(1) Pana la 1 ianuarie 2016, autoritatea competenta poate acorda derogari de la valoarea-limita pentru NOx in cazul cuptoarelor Lepol si al cuptoarelor rotative lungi cu conditia ca autorizatia de mediu sa prevada o valoare-limita de emisie totala pentru NOx care sa nu depaseasca 800 mg/Nm3.

2.3. C – valori-limita de emisie totale (mg/Nm3) pentru SO2 si COT:

Substanta poluantaC
SO250
COT10

Autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati in emiterea autorizatiei de mediu acorda derogari de la valorile-limita de emisie stabilite la acest punct in cazul in care SO2 si COT nu provin din coincinerarea deseurilor.

2.4. C – valori-limita de emisie totale pentru CO:

Autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati in emiterea autorizatiei de mediu stabileste, dupa caz, valori-limita pentru CO.

3. Dispozitii speciale pentru instalatiile de ardere care coincinereaza deseuri

3.1. Cprocedeu exprimata ca medii zilnice (mg/Nm3) valabile pana la data prevazuta la art. 74 alin. (5).

Pentru determinarea puterii termice nominale totale a instalatiilor de ardere, se aplica prevederile privind cumularea definite la art. 29. Valorile medii pentru o jumatate de ora sunt necesare doar pentru a se calcula mediile zilnice.

Cprocedeu pentru combustibilii solizi, cu exceptia biomasei (continutul de O2 de 6%):

Substante poluante< 50 MWth50-100 MWth100-300 MWth> 300 MWth
SO2850200200
NOx400200200
Pulberi50503030

Cprocedeu pentru biomasa (continutul de O2 de 6%):

Substante poluante< 50 MWth50-100 MWth100-300 MWth> 300 MWth
SO2200200200
NOx350300200
Pulberi50503030

Cprocedeu pentru combustibilii lichizi (continutul de O2 de 3%):

Substante poluante< 50 MWth50-100 MWth100-300 MWth> 300 MWth
SO2850400-200 (descrestere liniara de la 100 la 300 MWth)200
NOx400200200
Pulberi50503030

3.2. Cprocedeu exprimata ca medii zilnice (mg/Nm3) valabile cu incepere de la data prevazuta la art. 74 alin. (6)

Pentru determinarea puterii termice instalate totale a instalatiilor de ardere, se aplica normele privind cumularea definite la art. 29. Valorile medii pentru o jumatate de ora sunt necesare doar pentru a se calcula mediile zilnice.

3.2.1. Cprocedeu pentru instalatiile de ardere mentionate la art. 30 alin. (3) si (4), cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz

Cprocedeu pentru combustibilii solizi, cu exceptia biomasei (continutul de O2 de 6%):

Substanta poluanta< 50 MWth50-100 MWth100-300 MWth> 300 MWth
SO2400;
pentru turba: 300
200200
NOx300;
pentru lignit pulverizat: 400
200200
Pulberi503025
pentru turba: 20
20

Cprocedeu pentru biomasa (continutul de O2 de 6%):

Substanta poluanta< 50 MWth50-100 MWth100-300 MWth> 300 MWth
SO2200200200
NOx300250200
Pulberi50302020

Cprocedeu pentru combustibilii lichizi (continutul de O2 de 3%):

Substanta poluanta< 50 MWth50-100 MWth100-300 MWth> 300 MWth
O2350250200
NOx400200150
Pulberi50302520

3.2.2. Cprocedeu pentru instalatiile de ardere mentionate la art. 30 alin. (5), cu exceptia turbinelor cu gaz si a motoarelor cu gaz

Cprocedeu pentru combustibilii solizi, cu exceptia biomasei (continutul de O2 de 6%):

Substanta poluanta< 50 MWth50-100 MWth100-300 MWth> 300 MWth
SO2400
pentru turba: 300
200
pentru turba: 300, exceptand cazul arderii in pat fluidizat:
250
150
pentru arderea in pat fluidizat circulant ori presurizat sau, in cazul arderii de turba, pentru toate tipurile de ardere in pat fluidizat: 200
NOx300
pentru turba: 250
200150
pentru arderea de lignit pulverizat: 200
Pulberi50202010
pentru turba: 20

Cprocedeu pentru biomasa (continutul de O2 de 6%):

Substanta poluanta< 50 MWth50-100 MWth100-300 MWth> 300 MWth
SO2200200150
NOx250200150
Pulberi50202020

Cprocedeu pentru combustibili lichizi (continutul de O2 de 3%):

Substanta poluanta< 50 MWth50-100 MWth100-300 MWth> 300 MWth
SO2350200150
NOx300150100
Pulberi50202010

3.3. C – valorile-limita de emisie totale pentru metale grele (mg/Nm3) exprimate ca medii pe o perioada de prelevare de probe de minimum 30 de minute si maximum 8 ore (continut de O2 de 6% pentru combustibilii solizi si de 3% pentru combustibilii lichizi):

Substante poluanteC
Cd + Tl0,05
Hg0,05
Sb + As + Pb + Cr + Co + Cu + Mn + Ni + V0,5

3.4. C – valoarea-limita de emisie totala (ng/Nm3) pentru dioxine si furani exprimata ca medie masurata pe o perioada de prelevare de probe de minimum 6 ore si maximum 8 ore (continut de O2 de 6% pentru combustibilii solizi si de 3% pentru combustibilii lichizi):

Substante poluanteC
Dioxine si furani0,1

4. Dispozitii speciale pentru instalatiile de coincinerare a deseurilor din sectoarele industriale neincluse la pct. 2 si 3 din prezenta parte:

4.1. C – valoarea-limita de emisie totala (ng/Nm3) pentru dioxine si furani exprimata ca medie masurata pe o perioada de prelevare de probe de minimum 6 ore si maximum 8 ore:

Substante poluanteC
Dioxine si furani0,1

4.2. C – valorile-limita de emisie totale (mg/Nm3) pentru metale grele exprimate ca medii pe o perioada de prelevare de probe de minimum 30 de minute si maximum 8 ore:

Substante poluanteC
Cd + Tl0,05
Hg0,05

PARTEA a 5-a

Valori-limita de emisie pentru evacuarile de ape uzate provenite din epurarea gazelor reziduale

Substante poluanteValori-limita de emisie pentru probe nefiltrate (mg/l, cu exceptia dioxinelor si furanilor)
1. Total materii solide in suspensie, conform definitiei din anexa nr. 1 la Hotararea Guvernului nr. 188/2002 pentru aprobarea unor norme privind conditiile de descarcare in mediul acvatic a apelor uzate, cu modificarile si completarile ulterioare(95%) 30(100%) 45
2. Mercurul si compusii sai, exprimati in mercur (Hg)0, 03
3. Cadmiul si compusii sai, exprimati in cadmiu (Cd)0, 05
4. Taliul si compusii sai, exprimati in taliu (Tl)0, 05
5. Arsen si compusii sai, exprimati in arsen (As)0, 15
6. Plumbul si compusii sai, exprimati in plumb (Pb)0, 2
7. Cromul si compusii sai, exprimati in crom (Cr)0, 5
8. Cuprul si compusii sai, exprimati in cupru (Cu)0, 5
9. Nichel si compusii sai, exprimati in nichel (Ni)0, 5
10. Zincul si compusii sai, exprimati in zinc (Zn)1, 5
11. Dioxine si furani0, 3 ng/l

PARTEA a 6-a

Monitorizarea emisiilor

1. Tehnici de masurare

1.1. Masuratorile pentru determinarea concentratiilor de substante poluante evacuate in aer si in apa trebuie sa fie reprezentative.

1.2. Prelevarea si analiza tuturor substantelor poluante, inclusiv a dioxinelor si furanilor, precum si asigurarea calitatii sistemelor automatizate de masurare si metodele de masurare de referinta utilizate pentru calibrarea acestora se efectueaza in conformitate cu standardele CEN. In cazul in care nu exista standarde CEN, se aplica standardele ISO, standardele nationale sau alte standarde internationale, garantandu-se obtinerea unor date de calitate stiintifica echivalenta. Sistemele automatizate de masurare sunt supuse unui control prin intermediul unor masuratori paralele cu metodele de referinta, cel putin o data pe an.

1.3. La nivelul valorilor-limita zilnice de emisie, valorile intervalelor de incredere de 95% ale unui singur rezultat masurat nu trebuie sa depaseasca urmatoarele procente ale valorilor-limita de emisie:

monoxid de carbon10%
dioxid de sulf20%
dioxid de azot20%
pulberi totale30%
carbon organic total30%
acid clorhidric40%
acid fluorhidric40%

Emisiile din aer sau din apa se masoara periodic potrivit prevederilor pct. 1.1. si 1.2.

2. Masuratori privind substantele poluante din aer

2.1. Se efectueaza urmatoarele masuratori privind substantele poluante din aer:

a) masurarea continua a urmatoarelor substante: NOx, cu conditia sa fie stabilite valori-limita de emisie, CO, pulberi totale, carbon organic total (COT), HCl, HF si SO2;

b) masurarea continua a urmatorilor parametri de proces: temperatura in apropierea peretelui intern sau intr-un alt punct reprezentativ al camerei de combustie autorizat de autoritatea competenta, concentratia de oxigen, presiunea, temperatura si continutul de vapori de apa al gazelor reziduale;

c) cel putin doua masuratori pe an pentru metale grele, dioxine si furani, dar pentru primele 12 luni de functionare masuratorile se vor face trimestrial.

2.2. Perioada de tratare, temperatura minima si continutul de oxigen al gazelor reziduale trebuie verificate corespunzator cel putin o data, cand instalatia de incinerare sau coincinerare este pusa in functiune, si in cele mai nefavorabile conditii de operare anticipate.

2.3. In cazul in care se folosesc etape de tratare pentru acidul clorhidric (HCl) care asigura ca nu este depasita valoarea-limita a acidului clorhidric (HCl), se renunta la masurarea continua a acidului fluorhidric (HF). In acest caz, emisiile de HF se masoara periodic potrivit prevederilor pct. 2.1. lit. c).

2.4. Masurarea continua a continutului de vapori de apa nu este necesara in cazul in care gazele reziduale prelevate sunt uscate inaintea analizei emisiilor.

2.5. Autoritatea competenta responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu decide sa nu solicite masuratori continue pentru HCl, HF si SO2 in instalatiile de incinerare sau coincinerare si sa solicite realizarea unor masuratori periodice in sensul pct. 2.1. lit. c) sau nicio masuratoare, numai in cazul in care operatorul poate dovedi ca emisiile de substante poluante mentionate mai sus nu pot fi in nicio imprejurare mai mari decat valorile-limita de emisie stabilite.

Autoritatea competenta responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu decide sa nu solicite realizarea unor masuratori continue pentru NOx si sa solicite realizarea unor masuratori periodice in sensul pct. 2.1. lit. c) in instalatiile existente de incinerare a deseurilor cu o capacitate nominala de sub 6 tone pe ora sau in instalatiile existente de coincinerare a deseurilor cu o capacitate nominala de sub 6 tone pe ora, numai in cazul in care operatorul dovedeste, pe baza unor informatii privind calitatea deseurilor in cauza, tehnologiile utilizate si rezultatele monitorizarii emisiilor, ca emisiile de NOx nu pot fi in niciun caz mai mari decat valoarea-limita de emisie stabilita.

2.6. Autoritatea competenta responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu decide sa solicite realizarea unei masuratori din 2 in 2 ani pentru metale grele si a unei masuratori pe an pentru dioxine si furani in urmatoarele cazuri:

a) emisiile rezultate din coincinerarea sau incinerarea deseurilor sunt, in orice situatie, mai mici decat 50% din valorile-limita de emisie;

b) deseurile destinate coincinerarii sau incinerarii sunt constituite doar din anumite fractiuni combustibile extrase din deseuri nepericuloase care nu pot fi reciclate si prezinta anumite caracteristici, si care se recomanda a fi precizate pe baza evaluarii prevazute la lit. c);

c) operatorul poate dovedi, pe baza unor informatii asupra calitatii deseurilor in cauza si a monitorizarii emisiilor, ca emisiile se situeaza, in orice situatie, cu mult sub valorile-limita de emisie pentru metale grele, dioxine si furani.

2.7. Rezultatele masuratorilor efectuate sunt stabilite pe baza concentratiilor standard de oxigen mentionate in partea a 3-a sau calculate potrivit prevederilor din partea a 4-a si prin aplicarea formulei prevazute in partea a 7-a.

In cazul in care se incinereaza sau se coincinereaza deseuri intr-o atmosfera imbogatita cu oxigen, rezultatele masuratorilor pot fi stabilite in functie de continutul de oxigen stabilit de autoritatea competenta in functie de particularitatile fiecarui caz in parte.

Atunci cand emisiile de substante poluante sunt reduse printr-un tratament al gazelor reziduale, intr-o instalatie de incinerare a deseurilor sau o instalatie de coincinerare a deseurilor care trateaza deseuri periculoase, normarea prevazuta la primul paragraf in ceea ce priveste continutul de oxigen se efectueaza doar in cazul in care continutul de oxigen masurat in decursul aceleiasi perioade doar pentru substanta poluanta in cauza depaseste continutul standard de oxigen aplicabil.

3. Masuratori privind substantele poluante evacuate in apa

3.1. Urmatoarele masuratori se efectueaza in punctul de evacuare a apelor uzate:

a) masuratori continue pentru pH, temperatura si debit;

b) masuratori zilnice instantanee pentru materii solide totale in suspensie sau masuratori pentru o proba reprezentativa proportionala cu debitul de ape pe o perioada de 24 de ore;

c) masuratori efectuate cel putin o data pe luna pe o proba reprezentativa, proportionala cu debitul deversarilor, pentru o perioada de 24 de ore, pentru Hg, Cd, Tl, As, Pb, Cr, Cu, Ni si Zn;

d) cel putin un set de masuratori la 6 luni pentru dioxine si furani; cu toate acestea, in primele 12 luni de exploatare a instalatiei se efectueaza masuratori cel putin o data la 3 luni.

3.2. In cazul in care apele uzate provenite din epurarea gazelor reziduale sunt epurate pe amplasament impreuna cu alte ape uzate, provenite din alte surse situate pe amplasamentul instalatiei, operatorul trebuie sa efectueze urmatoarele masuratori:

a) pe fluxul de ape uzate provenite din sistemul de epurare a gazelor reziduale, inaintea intrarii acestora in instalatia de tratare colectiva a apelor uzate;

b) pe fluxul sau fluxurile de alte ape uzate, inaintea intrarii acestora in instalatiile de tratare colectiva a apelor uzate;

c) in punctele in care apele uzate provenite din instalatia de incinerare a deseurilor sau de la instalatia de coincinerare a deseurilor sunt deversate in urma tratarii.

PARTEA a 7-a

Formula pentru calculul concentratiei emisiei la concentratia procentuala standard de oxigen


ES = (21 – OS) / (21 – OM) x EM

unde:

ES = concentratia de emisie calculata la procentajul standard al concentratiei de oxigen;

EM = concentratia de emisie masurata;

OS = concentratia standard de oxigen;

OM = concentratia de oxigen masurata.

PARTEA a 8-a
Evaluarea respectarii valorilor-limita de emisie

1. Valori-limita de emisie in aer

1.1. Valorile-limita de emisie in aer se considera respectate in situatia in care:

a) niciuna dintre mediile zilnice nu depaseste vreuna dintre valorile-limita de emisie mentionate in partea a 3-a pct. 1.1 sau in partea a 4-a ori calculate potrivit indicatiilor prevazute in partea a 4-a;

b) niciuna dintre mediile pentru o jumatate de ora nu depaseste valorile-limita de emisie mentionate in coloana A a tabelului din partea a 3-a pct. 1.2 sau, dupa caz, un procentaj de 97% din mediile pentru o jumatate de ora dintr-un an nu depaseste valorile-limita de emisie stabilite in coloana B a tabelului din partea a 3-a pct. 1.2;

c) niciuna dintre mediile pentru perioada de prelevare prevazuta pentru metale grele, dioxine si furani nu depaseste valorile-limita de emisie stabilite in partea a 3-a pct. 1.3 si 1.4 sau in partea a 4-a ori calculate potrivit prevederilor din partea a 4-a;

d) pentru monoxid de carbon (CO):

(i) in cazul instalatiilor de incinerare a deseurilor:

– cel putin un procentaj de 97% din mediile zilnice dintr-un an nu depaseste valoarea-limita de emisie stabilita in partea a 3-a pct. 1.5 lit. a);

si

– cel putin un procentaj de 95% din toate mediile pentru 10 minute inregistrate in orice perioada de 24 de ore sau din toate mediile pentru 10 minute inregistrate in aceeasi perioada nu depaseste valorilelimita de emisie stabilite in partea a 3-a pct. 1.5 lit. b) si c); in cazul instalatiilor de incinerare a deseurilor in care gazelor provenind de la procesul de incinerare li se ridica temperatura la cel putin 1.100°C timp de cel putin doua secunde, statele membre pot aplica o perioada de evaluare de 7 zile pentru valorile medii calculate pentru 10 minute;

(ii) in cazul instalatiilor de coincinerare a deseurilor: se respecta dispozitiile din partea a 4-a.

1.2. Mediile pentru o jumatate de ora si mediile pentru 10 minute se determina in perioada de functionare efectiva (cu exceptia fazelor de pornire si de oprire, cand nu este incinerat niciun deseu) plecand de la valorile masurate dupa scaderea valorii intervalului de incredere indicat in partea a 6-a pct. 1.3. Mediile zilnice se calculeaza plecand de la aceste medii validate.

Pentru ca o medie zilnica sa fie valabila, este necesar ca maximum 5 medii pentru o jumatate de ora dintr-o singura zi sa poata fi ignorate din cauza disfunctionalitatii sau intretinerii sistemului de masurare continua. Nu pot fi ignorate mai mult de 10 medii zilnice intr-un an din cauza disfunctionalitatii sau intretinerii sistemului de masurare continua.

1.3. Valorile medii ale perioadei de esantionare si valorile medii pentru masuratorile periodice ale acidului fluorhidric (HF), ale acidului clorhidric (HCl) si ale dioxidului de sulf (SO2) se determina conform modalitatilor prevazute la art. 45 alin. (1) lit. e), la art. 48 alin. (3) si in partea a 6-a pct. 1.

2. Valori-limita de emisie in apa

Valorile-limita de emisie in apa se considera respectate in urmatoarele cazuri:

a) pentru cantitatile totale de materii solide in suspensie, un procentaj de 95% si de 100% din valorile masurate nu depaseste valorile-limita de emisie respective stabilite in partea a 5-a;

b) pentru metalele grele (Hg, Cd, TI, As, Pb, Cr, Cu, Ni si Zn), cel mult o masuratoare pe an depaseste valorile-limita de emisie stabilite in partea a 5-a sau, in situatia in care statul membru prevede mai mult de 20 de probe anual, un procentaj de cel mult 5% din aceste probe depaseste valorile-limita de emisie stabilite in partea a 5-a;

c) pentru dioxine si furani, rezultatele masuratorilor nu depasesc valoarea-limita de emisie stabilita in partea a 5-a.

ANEXA Nr. 7 la legea 278 din 2013


Dispozitii tehnice referitoare la instalatiile si la activitatile care utilizeaza solventi organici

PARTEA 1

Activitati

1. La fiecare dintre urmatoarele puncte, activitatea cuprinde si curatarea echipamentului, insa nu si curatarea produsului finit, decat in cazul in care se specifica altfel:

2. Acoperire cu adeziv – orice activitate in care un adeziv este aplicat pe o suprafata, cu exceptia aplicarii adezivilor si laminarii asociate activitatilor de tiparire;

3. Acoperire de protectie – orice activitate in care se aplica unul sau mai multe straturi de protectie pe:

a) vehiculele definite conform Reglementarilor privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea – RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, enumerate mai jos:

(i) autovehicule noi din categoria M1 si din categoria N1, in situatia in care sunt acoperite in aceleasi instalatii ca si autovehiculele din categoria M1;

(ii) cabinele camioanelor, definite ca habitaclul conducatorului auto, precum si orice habitaclu integrat destinat echipamentului tehnic al autovehiculelor din categoriile N2 si N3;

(iii) autovehicule din categoriile N1, N2 si N3, cu exceptia cabinelor de camioane;

(iv) autovehicule din categoriile M2 si M3;

(v) remorcile si semiremorcile din categoriile O1, O2, O3 si O4;

b) suprafetele din metal si din plastic, inclusiv suprafetele aeronavelor, vapoarelor, trenurilor si ale altor asemenea mijloace de transport;

c) suprafetele din lemn;

d) textile, tesaturi, filme si hartie;

e) piele.

In aceasta categorie nu intra acoperirea suprafetelor cu materiale metalice, prin tehnici de pulverizare chimica si electroforetica. In situatia in care activitatea de acoperire cuprinde o operatie in care acelasi articol este imprimat, oricare ar fi tehnica utilizata, aceasta imprimare este considerata ca facand parte din activitatea de acoperire. Cu toate acestea, imprimarea efectuata ca activitate distincta fata de cea de acoperire nu este inclusa, dar poate fi reglementata de cap. V, in cazul in care aceasta activitate de imprimare se afla in domeniul de aplicare a prezentei legi;

4. Acoperirea bobinelor – orice activitate in care sarma de otel bobinata, otelul inoxidabil, otelul invelit/acoperit, banda de aluminiu si de aliaje din cupru sunt acoperite cu una sau mai multe pelicule intr-un proces continuu;

5. Curatarea chimica „uscata” – orice activitate industriala sau comerciala in care se utilizeaza compusi organici volatili intr-o instalatie, pentru a curata imbracaminte, mobila sau alte bunuri de consum similare, cu exceptia indepartarii manuale a petelor in industria textila si de confectii;

6. Fabricarea incaltamintei – orice activitate de confectionare a incaltamintei sau a unor parti ale acesteia;

7. Fabricarea materialelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor si adezivilor – fabricarea acestor produse finite, precum si a produselor intermediare, in situatia in care sunt fabricate pe acelasi amplasament, prin amestecarea pigmentilor, rasinilor si materialelor adezive cu ajutorul solventilor organici sau prin alte mijloace, incluzand in proces si dispersia si predispersia, corectarea vascozitatii si a nuantei si imbutelierea produsului final in recipient;

8. Fabricarea produselor farmaceutice – sinteza chimica, fermentatia, extractia, formularea si conditionarea produselor farmaceutice, precum si fabricarea produselor intermediare, in situatia in care se desfasoara pe acelasi amplasament;

9. Tiparirea – orice activitate de reproducere a unor texte si/sau imagini, in care cerneala este transferata pe orice tip de suport cu ajutorul unei forme purtatoare de imagine. Aceasta operatie cuprinde tehnici asociate de lacuire, vopsire si laminare. Cu toate acestea, numai urmatoarele procedee specifice sunt reglementate de cap. V:

a) flexografie – un procedeu de tiparire in care este utilizata o forma purtatoare de imagine din cauciuc sau fotopolimeri elastici, ale carei suprafete tiparitoare sunt deasupra suprafetelor neutre si in care sunt aplicate cerneluri lichide care se usuca prin evaporare;

b) tiparire pe rotativa ofset cu uscare prin incalzire – activitate de tiparire pe hartie in sul, care utilizeaza o forma purtatoare de imagine ale carei suprafete tiparitoare si neutre se afla in acelasi plan. Prin tiparire pe rotativa, materialul supus tiparirii este alimentat la masina de la un sul, si nu cu foi individuale. Suprafata neutra a formei purtatoare de imagine este tratata in asa fel incat sa atraga apa si, astfel, sa respinga cerneala. Suprafata tiparitoare este tratata in asa fel incat sa primeasca si sa transmita cerneala spre suprafata ce trebuie tiparita. Evaporarea se face intr-un cuptor unde suportul tiparit este incalzit cu aer cald;

c) laminarea asociata unui procedeu de tiparire – lipire a doua sau mai multe materiale flexibile, cu scopul de a produce laminate;

d) rotogravura de editare – activitate de tiparire prin rotogravura, folosita pentru tiparirea hartiei destinate revistelor, brosurilor, cataloagelor sau altor produse similare, cu ajutorul cernelei pe baza de toluen;

e) rotogravura – activitate de tiparire in care se foloseste o forma cilindrica purtatoare de imagine, a carei suprafata tiparitoare se afla sub suprafata neutra, si care utilizeaza cerneluri lichide ce se usuca prin evaporare. Alveolele sunt umplute cu cerneala si suprafata neutra este curatata de surplusul de cerneala inainte ca suprafata care urmeaza sa fie tiparita sa intre in contact cu forma purtatoare de imagine, iar cerneala sa iasa din alveole;

f) tiparire serigrafica in rotativa – activitate de tiparire cu hartie in sul, in care cerneala este transferata spre suprafata ce urmeaza sa fie tiparita, prin introducerea ei intr-o forma purtatoare de imagine poroasa, care are suprafata tiparitoare deschisa si portiunea neutra etansata. Acest procedeu foloseste cerneluri care se usuca doar prin evaporare. Prin tiparire pe rotativa, materialul supus tiparirii este alimentat la masina de la un sul, si nu cu foi individuale;

g) glazurare – activitate prin care un lac sau un strat adeziv este aplicat pe un material flexibil, in scopul de a sigila ulterior materialul de ambalare;

10. Conversia cauciucului – orice activitate de mixare, frezare, malaxare, calandrare, extrudare si vulcanizare a cauciucului natural sau sintetic, precum si orice operatiune conexa destinata sa transforme cauciucul natural ori sintetic in produs finit;

11. Curatarea suprafetelor – orice activitate, cu exceptia curatarii chimice „uscate”, in care se folosesc solventi organici pentru indepartarea murdariei de pe suprafata unui material, inclusiv degresarea. O activitate de curatare care consta in mai multe etape, inainte sau dupa orice alta activitate, este considerata o singura activitate de curatare a suprafetei. Aceasta activitate se refera la curatarea suprafetelor produselor, dar nu include curatarea echipamentului utilizat;

12. Extractia uleiurilor vegetale si a grasimilor animale si rafinarea uleiurilor vegetale – orice activitate de extragere a uleiului vegetal din seminte sau alte materii vegetale, procesarea subproduselor si a altor componente uscate pentru producerea hranei destinate animalelor, purificarea prin rafinare a grasimilor si uleiurilor vegetale provenite din seminte, materie vegetala si/sau materie animala;

13. Acoperirea de protectie si refinisarea suprafetelor vehiculelor – orice activitate industriala sau comerciala de acoperire a unei suprafete, precum si activitati conexe de degresare, care implica oricare dintre activitatile urmatoare:

a) acoperirea initiala a unui vehicul rutier, definit conform Reglementarilor privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea – RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003, cu modificarile si completarile ulterioare, sau a unei parti a acestuia, cu ajutorul unor materiale de acelasi tip ca cele de refinisare, cand aceasta activitate nu se realizeaza in linia de fabricatie originala;

b) acoperirea remorcilor sau semiremorcilor, din categoria O, definite conform Reglementarilor privind omologarea de tip si eliberarea cartii de identitate a vehiculelor rutiere, precum si omologarea de tip a produselor utilizate la acestea – RNTR 2, aprobate prin Ordinul ministrului lucrarilor publice, transporturilor si locuintei nr. 211/2003, cu modificarile si completarile ulterioare;

14. Acoperirea sarmei bobinate – orice activitate de acoperire a conductorilor metalici utilizati pentru bobinarea transformatoarelor, motoarelor si altor asemenea utilaje;

15. Impregnarea lemnului – orice activitate de aplicare a unui conservant pe o suprafata din lemn de constructie;

16. Laminarea lemnului si materialului plastic – orice activitate de lipire a lemnului si/sau a materialului plastic pentru a produce laminate.

PARTEA a 2-a

Valori de prag de consum si valori-limita de emisie

Valorile-limita de emisie pentru gazele reziduale se calculeaza la o temperatura de 273,15 K si la o presiune de 101,3 kPa.

Nr. crt.Activitate (valori de prag de consum al solventilor organici in tone/an)Valori de prag (prag de consum al solventilor organici in tone/an)Valori-limita de emisie in gazele reziduale (mg C/Nm3)Valorile-limita pentru emisiile fugitive (procentaj din cantitatea de solvent utilizata)Valori-limita pentru emisii totaleDispozitii speciale
Instalatii noiInstalatii existenteInstalatii noiInstalatii existente
1Tiparire pe rotativa ofset cu uscare prin incalzire (> 15)15-25 > 25100
20
30(1)
30(1)
(1) Solventul rezidual din produsul finit nu este considerat ca parte a emisiilor fugitive.
2Rotogravura de editare (> 25)751015
3Alt tip de rotogravura, flexografie, tiparire serigrafica in rotativa, unitati de laminare sau glazurare (> 15) tiparire serigrafica in rotativa pe textile sau carton (> 30)15-25
> 25
> 30(1)
100
100
100
25
20
20
(1) Valori de prag aferente activitatii de tiparire serigrafica in rotativa pe textile si carton.
4Curatarea suprafetelor utilizand compusi mentionati la art. 59 alin. (8) (> 1)1-5
> 5
20(1)
20(1)
15
10
(1) Valoarea-limita se refera la masa compusilor in mg/Nm3, si nu la cantitatea totala de carbon.
5Alte tipuri de curatare a suprafetelor (> 2)2-10
> 10
75(1)
75(1)
20(1)
15(1)
(1) Aceste valori nu se aplica instalatiilor pentru care se demonstreaza autoritatii competente pentru protectia mediului responsabila cu emiterea autorizatiei de mediu ca media continutului de solvent organic nu depaseste 30% din cantitatea totala de material de curatare folosit.
6Acoperirea de protectie (< 15) si refinisarea suprafetelor vehiculelor> 0,550(1)25(1) Demonstrarea conformarii cu prevederile partii a 8-a pct. 2 se face pe baza mediei masurarilor la 15 minute.
7Acoperirea bobinelor (> 25)50(1)510(1) Pentru instalatiile care utilizeaza tehnici ce permit reutilizarea solventilor recuperati, valoarea-limita de emisie este de 150 mg C/Nm3.
8Alte tipuri de acoperire, inclusiv acoperirea metalelor, materialelor plastice, textilelor(5), tesaturilor, filmului si hartiei (> 5)5-15
> 15
100(1)(4)
50/75(2)(3) (4)
25(4)
20(4)
(1) Valoarea-limita de emisie se aplica proceselor de acoperire si de uscare desfasurate in conditii controlate.
(2) Prima valoare-limita de emisie se aplica proceselor de uscare, iar a doua se aplica proceselor de acoperire.
(3) Pentru instalatiile de acoperire a textilelor care utilizeaza tehnici ce permit reutilizarea solventilor recuperati, valoarea-limita de emisie aplicata proceselor integrate de acoperire si uscare este de 150 mg C/Nm3.
(4) Conform art. 59 alin. (6), activitatile de acoperire care nu se pot efectua in conditii controlate (de exemplu, constructii navale, vopsirea aeronavelor) se excepteaza, dupa caz, de la aplicarea acestor valori.
(5) Tiparirea serigrafica in rotativa la textile este inclusa la activitatea nr. 3.
9Acoperirea sarmei bobinate (> 5)10 g/kg(1)
5 g/kg(2)
(1) Se aplica instalatiilor la care diametrul mediu al sarmei < /= 0,1 mm.
(2) Se aplica celorlalte instalatii.
10Acoperirea suprafetelor din lemn (> 15)15-25
> 25
100(1)
50/75(2)
25
20
(1) Valoarea-limita de emisie se aplica proceselor de acoperire si de uscare desfasurate in conditii controlate.
(2) Prima valoare se aplica proceselor de uscare, iar a doua, proceselor de acoperire.
11Curatarea chimica „uscata”20 g/kg(1) (2)(1) Se exprima in masa solventului emis pe kilogram de produs curatat si uscat.
(2) Valoarea-limita de emisie prevazuta in partea a 4-a pct. 2 nu se aplica pentru aceasta activitate.
12Impregnarea lemnului (> 25)100(1)4511 kg/m3(1) Valoarea-limita de emisie nu se aplica la impregnarea cu creozot.
13Acoperirea pieilor (> 10)10-25
> 25
> 10(1)
85 g/m2
75 g/m2
150 g/m2
Valorile-limita de emisie sunt exprimate in grame de solvent emis pe m2 de produs realizat.
(1) Pentru activitatile de acoperire a pieilor, in industria mobilei, si pentru mici bunuri de consum din piele, precum genti, curele, portmonee si alte asemenea.
14Fabricarea incaltamintei (> 5)25 g pe perecheValoarea-limita a emisiei totale este exprimata in grame de compus organic volatil emis pe perechea de incaltaminte finita produsa.
15Laminarea lemnului si a materialului plastic (> 5)30 g/m2
16Acoperirea cu adeziv (> 5)5-15
> 15
50(1)
50(1)
25
20
(1) In cazul in care se folosesc tehnici care permit reutilizarea solventilor recuperati, valoarea- limita de emisie in gazele reziduale este de 150 mg C/Nm3.
17Fabricarea preparatelor de acoperire, a lacurilor, cernelurilor si adezivilor (> 100)100-1 000
> 1 000
150
150
5
3
5% din cantitatea de solvent utilizata
3% din cantitatea de solvent utilizata
Valoarea-limita pentru emisiile fugitive nu include solventul continut de produsul sau materialul de acoperire vandut intr-un recipient inchis.
18Conversia cauciucului (> 15)20(1)25(2)25% din cantitatea de solvent utilizata(1) In cazul in care se folosesc tehnici care permit reutilizarea solventilor recuperati, valoarea- limita de emisie in gazele reziduale este de 150 mg C/Nm3.
(2) Valoarea-limita pentru emisiile fugitive nu include solventul continut de produsul sau amestecul vandut intr-un recipient inchis.
19Extractia uleiurilor vegetale si a grasimilor animale si rafinarea uleiurilor vegetale (> 10)Grasime animala:
1,5 kg/tona;
Ricin: 3 kg/tona;
Seminte de rapita:
1 kg/tona;
Seminte de
floarea-soarelui:
1 kg/tona;
Boabe de soia
(concasare normala):
0,8 kg/tona;
Boabe de soia
(fulgi albi):
1,2 kg/tona;
Alte seminte si materii vegetale:
3 kg/tona(1)
1,5 kg/tona(2)
4 kg/tona(3)
(1) Valorile-limita de emisie pentru instalatiile de tratare a loturilor de seminte si a altor materii vegetale se stabilesc de autoritatea competenta pentru protectia mediului cu responsabilitati in emiterea autorizatiei de mediu, in functie de caz, aplicandu-se cele mai bune tehnici disponibile.
(2) Se aplica tuturor proceselor de fractionare, cu exceptia rafinarii (eliminarea rasinilor din uleiuri).
(3) Se aplica rafinarii.
20Fabricarea produselor farmaceutice (> 50)20(1)5(2)15(2)5% din cantitatea de
solvent utili- zata
15% din cantitatea de solvent utilizata(1) In cazul in care se folosesc tehnici care permit reutilizarea solventilor recuperati, valoarea- limita de emisie in gazele reziduale este de 150 mg C/Nm3.
(2) Valoarea-limita pentru emisiile fugitive nu include solventul continut de produsul sau amestecul vandut intr-un recipient inchis.

PARTEA a 3-a

Valori-limita de emisie pentru instalatiile din industria de vopsire a autovehiculelor in activitatea de acoperire de protectie a suprafetelor vehiculelor

1. Valorile-limita pentru emisiile totale se exprima in grame de solventi organici emisi pe metru patrat de suprafata a produsului tratat sau in kilograme de solventi organici emisi pe caroserie.

2. Suprafata produselor prevazute in tabelul de la pct. 3 este definita ca aria calculata pe baza suprafetei de acoperire electroforetica totala si aria tuturor partilor care sunt eventual adaugate in faze succesive ale procesului de acoperire si care primesc acelasi material de acoperire ca si cel utilizat pentru produsul in cauza sau aria totala a produsului tratat in instalatie.

Aria suprafetei de acoperire electroforetica este calculata cu ajutorul formulei urmatoare:


(2 x greutatea totala a caroseriei) / (grosimea medie a tablei x densitatea tablei)

Aceasta metoda se aplica si pentru alte elemente acoperite, fabricate din tabla.

Pentru calcularea ariei altor parti adaugate sau a ariei totale tratate in instalatie se utilizeaza proiectarea asistata de calculator sau alte metode echivalente.

3. Valorile-limita pentru emisiile totale prevazute in tabelul de mai jos se refera la:

– toate fazele procesului de acoperire de protectie care se desfasoara in aceeasi instalatie, de la aplicarea materialului de acoperire prin procedeul electroforetic sau prin orice alt procedeu, pana la lustruirea stratului de acoperire;

– solventul utilizat pentru curatarea materialului de acoperire de pe echipament, inclusiv a zonei de pulverizare si a altor echipamente fixe, atat pe durata procesului de productie, cat si in afara acestuia.

(valori de prag de consum al solventilor organici in tone/an)Valoarea de prag de productie (se refera la productia anuala de produse acoperite)Valoarea-limita pentru emisiile totale
Instalatii noiInstalatii existente
Acoperirea de protectie a autovehiculelor noi din categoria M1 si din categoria N1, in situatia in care sunt acoperite in aceleasi instalatii ca si autovehiculele din categoria M1 (> 15)> 500045 g/m2
sau 1,3 kg/caroserie
+ 33 g/m2
60 g/m2
sau 1,9 kg/caroserie
+ 41 g/m2
<= 5000 (caroserie autoportanta) sau
> 3500 (sasiu)
90 g/m2
sau 1,5 kg/caroserie +
70 g/m2
90 g/m2
sau 1,5 kg/caroserie
+ 70 g/m2
Activitate (valori de prag de consum al solventilor organici in tone/an)Valoarea de prag de productie (se refera la productia anuala de produse acoperite)Valoarea-limita pentru emisiile totale
Instalatii noiInstalatii existente
Valoarea-limita pentru emisiile totale (g/m2)
Acoperirea de protectie a cabinelor noi de camioane din categoriile N2 si N3 (> 15)<= 50006585
> 50005575
Acoperirea de protectie a autovehiculelor noi din categoriile: N1, N2 si N3 (> 15)<= 250090120
> 25007090
Acoperirea de protectie a autovehiculelor noi din categoriile M2 si M3 (> 15)<= 2000210290
> 2000150225

4. Instalatiile de acoperire de protectie a suprafetelor vehiculelor, care au valori de consum inferioare valorilor de prag de consum de solventi prevazute in tabelul de la pct. 3, trebuie sa respecte cerintele aplicabile pentru activitatea de acoperire de protectie si refinisare a suprafetelor vehiculelor specificate in partea a 2-a.

PARTEA a 4-a
Valori-limita de emisie privind compusii organici volatili carora li se atribuie fraze de pericol specifice

1. Pentru emisiile de compusi organici volatili mentionate la art. 58, in cazul in care suma debitelor masice a compusilor care justifica etichetarea indicata la articolul respectiv este mai mare sau cel putin egala cu 10 g/h, se respecta o valoare-limita de emisie de 2 mg/Nm3. Valoarea-limita de emisie se raporteaza la suma concentratiilor masice a tuturor compusilor organici volatili din emisie.

2. Pentru emisiile de compusi organici volatili halogenati carora le sunt atribuite sau care se incadreaza in frazele de pericol H341 sau H351, pentru care debitul masic al sumei compusilor care justifica frazele de pericol H341 sau H351 este mai mare sau cel putin egal cu 100 g/h, se respecta o valoarelimita de emisie de 20 mg/Nm3. Valoarea-limita de emisie se raporteaza la suma concentratiilor masice ale diferitilor compusi organici volatili din emisie.

PARTEA a 5-a

Schema de reducere

1. Operatorul poate utiliza orice schema de reducere care a fost conceputa in mod special pentru instalatia sa.

2. Pentru activitatile de aplicare a materialelor de acoperire, a lacurilor, adezivilor sau cernelurilor, se poate utiliza urmatoarea schema de reducere. In cazurile unde aceasta schema de reducere nu este corespunzatoare, autoritatea competenta pentru protectia mediului responsabila pentru emiterea autorizatiei de mediu, dupa caz, permite operatorului sa aplice orice alta schema ce duce la obtinerea unei reduceri de emisii care sa fie echivalenta cu cea obtinuta in cazul in care s-ar aplica valorile-limita de emisie din partile a 2-a si a 3-a ale prezentei anexe.

La proiectarea schemei de reducere se iau in considerare urmatoarele aspecte:

a) in cazul in care substituentii fara solventi sau cu un continut redus de solventi sunt inca in curs de sintetizare, se acorda operatorului o prelungire a termenului de punere in aplicare a schemei sale de reducere a emisiilor;

b) valoarea de referinta pentru reducerea emisiilor trebuie sa corespunda emisiilor care ar rezulta in situatia in care nu ar fi luata nicio masura de reducere.

3. Schema de reducere prezentata in continuare se aplica instalatiilor pentru care se poate presupune un continut constant de substanta in stare solida al produsului:

a) valoarea emisiilor anuale de referinta se calculeaza dupa cum urmeaza:

(i) Se determina masa totala a substantelor solide din cantitatea de material de acoperire si/sau cerneala, lac sau adeziv, consumata in cursul unui an. Substantele solide sunt toate substantele prezente in materialele de acoperire, cerneala, lacuri sau adezivi, care devin solide in urma evaporarii apei sau a compusilor organici volatili.

(ii) Valoarea emisiilor anuale de referinta se calculeaza inmultind masa determinata la pct. (i) cu factorul corespunzator din tabelul urmator.

Autoritatile competente pentru protectia mediului responsabile cu emiterea autorizatiei de mediu corecteaza acesti factori, acolo unde este necesar, pentru instalatiile pentru care se dovedeste ca substantele solide sunt utilizate mai eficient.

ActivitateFactor de inmultire pentru lit. a) pct. (ii)
Tiparirea prin rotogravura; tiparirea prin flexografie; laminarea, ca parte a activitatii de tiparire; glazurarea, ca parte a activitatii de tiparire; acoperirea lemnului; acoperirea textilelor, tesaturilor, filmelor sau hartiei; acoperirea cu adeziv4
Acoperirea bobinelor, refinisarea vehiculelor3
Invelis in contact cu alimentele, vopsirea aeronavelor2,33
Alte operatii de acoperire si tiparirea serigrafica in rotativa1,5

b) Valoarea-tinta de emisie este egala cu valoarea emisiilor anuale de referinta inmultita cu un procent egal cu:

(i) valoarea-limita pentru emisiile fugitive + 15, pentru instalatiile specifice activitatilor prevazute la nr. crt. 6 din tabelul din partea a 2-a, precum si celor care se incadreaza in valorile de prag minime, prevazute la nr. crt. 8 si 10 din tabelul din partea a 2-a a prezentei anexe;

(ii) valoarea-limita pentru emisiile fugitive + 5, pentru toate celelalte instalatii;

c) Conformarea este indeplinita in situatia in care emisia efectiva de compusi organici volatili, determinata cu ajutorul planului de gestionare a solventilor, este mai mica sau egala cu valoarea tinta de emisie.

PARTEA a 6-a

Monitorizarea emisiilor

1. Operatorul are obligatia de a efectua monitorizarea continua a emisiilor in cazul canalelor de evacuare la care sunt racordate echipamente de reducere si care la punctul final de evacuare elibereaza in medie o cantitate totala de carbon organic mai mare de 10 kg/h.

2. In celelalte cazuri, operatorul are obligatia sa efectueze masuratori continue sau periodice. Pentru masuratorile periodice, sunt necesare minimum 3 valori in timpul fiecarui exercitiu de masurare.

3. Masuratorile nu se impun in cazul in care, pentru conformarea cu prevederile prezentei legi, nu este necesar un echipament de reducere a emisiilor inainte de evacuare.

PARTEA a 7-a

Planul de gestionare a solventilor

1. Principii

Planul de gestionare a solventilor organici are urmatoarele obiective:

a) verificarea conformarii pe baza prevederilor art. 62;

b) identificarea posibilitatilor viitoare de reducere a emisiilor de compusi organici;

c) informarea publicului cu privire la consumul de solventi organici si emisiile de compusi organici si conformarea cu prevederile cap. V.

2. Definitii

Definitiile urmatoare furnizeaza cadrul pentru elaborarea bilantului masic al solventilor organici.

Cantitatea de solventi organici utilizati la intrarile in procesul tehnologic (I):

I1 – Cantitatea de solventi organici, in stare pura sau amestecuri cumparate, care este utilizata in instalatie, in cursul perioadei pentru care se calculeaza bilantul masic;

I2 – Cantitatea de solventi organici, in stare pura sau amestecuri, recuperati si reutilizati ca solventi intrati in procesul tehnologic. Solventul organic reciclat este luat in considerare la fiecare utilizare in cadrul activitatii.

Cantitatea de solventi organici iesiti in cursul procesului tehnologic (O):

O1 – Emisiile in gaze reziduale;

O2 – Cantitatea de solventi organici pierduti in apa, luandu-se in considerare procesul de tratare a apelor uzate atunci cand se efectueaza calculul pentru O5;

O3 – Cantitatea de solventi organici care raman sub forma de impuritati sau reziduuri in produsele rezultate din proces;

O4 – Emisii necaptate de solventi organici in aer. Aceste emisii provin din ventilatia generala a incaperilor, prin evacuarea aerului in mediul exterior, prin ferestre, usi, guri de aerisire sau alte deschizaturi similare;

O5 – Cantitatea de solventi organici si/sau de compusi organici pierduti in urma unor reactii chimice sau fizice (inclusiv cei distrusi, prin incinerare ori prin alte metode de tratare a gazelor reziduale sau a apelor uzate, ori cei absorbiti, cu conditia sa nu fie luati in considerare in calculul pentru O6, O7 sau O8);

O6 – Cantitatea de solventi organici continuti in deseurile colectate;

O7 – Cantitatea de solventi organici, ca atare sau continuti in amestecuri, care sunt vanduti sau destinati vanzarii ca produse cu valoare comerciala;

O8 – Cantitatea de solventi organici continuti in amestecuri, recuperati in vederea reutilizarii, dar care nu sunt utilizati ca element de intrare in procesul tehnologic respectiv, cu conditia sa nu fie luati in considerare in calculul pentru O7;

O9 – Cantitatea de solventi organici eliberati in alte moduri.

3. Utilizarea planului de gestionare a solventilor organici, in vederea verificarii conformarii

Planul de gestionare a solventilor organici este utilizat, in functie de cerinta speciala a carei respectare se verifica, dupa cum urmeaza:

a) Verificarea conformarii cu schema de reducere prevazuta in partea a 5-a, cu o valoare-limita pentru emisiile totale, exprimata in emisii de solvent pe unitatea de produs sau intr-un alt mod indicat in partile a 2-a si a 3-a:

(i) pentru toate activitatile care utilizeaza schema de reducere prevazuta in partea a 5-a, planul de gestionare a solventilor organici se elaboreaza anual pentru a se determina consumul (C). Consumul se calculeaza cu ajutorul ecuatiei urmatoare:


C = I1 – O8.

In acelasi timp, se determina cantitatea de substante solide utilizate in materialele de acoperire, pentru a se stabili in fiecare an valoarea emisiilor anuale de referinta si valoarea tinta de emisie;

(ii) planul de gestionare a solventilor organici se elaboreaza anual pentru a se determina valoarea emisiilor de compusi organici volatili (E) si a se evalua conformarea cu valorile-limita pentru emisiile totale de compusi organici volatili, exprimate in cantitate de solvent organic pe unitatea de produs sau intr-un alt mod indicat in partile a 2-a si a 3-a. Valoarea emisiilor se calculeaza cu ajutorul ecuatiei urmatoare:


E = F + O1,

unde F reprezinta valoarea emisiei fugitive determinate conform prevederilor lit. b) pct. (i). Valoarea astfel obtinuta se imparte la parametrul aplicabil produsului in cauza;

(iii) planul de gestionare a solventilor organici se elaboreaza anual pentru a determina valoarea totala a emisiilor rezultate din toate activitatile in cauza si pentru a se evalua conformarea cu prevederile art. 59 alin. (9) lit. b) pct. b2) din prezenta lege, iar valoarea obtinuta se compara apoi cu valoarea totala a emisiilor care ar fi fost obtinuta in situatia in care cerintele din partile a 2-a, a 3-a si a 5-a ar fi fost respectate pentru fiecare activitate separat;

b) Determinarea emisiilor fugitive in vederea compararii lor cu valorile-limita pentru emisiile fugitive prevazute in partea a 2-a:

(i) Emisiile fugitive se calculeaza cu ajutorul uneia dintre ecuatiile urmatoare:


F = I1 – O1 – O5 – O6 – O7 – O8

sau


F = O2 + O3 + O4 + O9.

F se determina prin masurarea directa a cantitatilor sau printr-o metoda sau un calcul echivalent, de exemplu, pe baza eficientei in captarea emisiilor din cadrul procesului.

Valoarea-limita pentru emisiile fugitive se exprima procentual din cantitatea de solventi organici utilizata ca marime de intrare, care se calculeaza cu ajutorul ecuatiei urmatoare:


I = I1 + I2;

(ii) Emisiile fugitive se determina cu ajutorul unui set de masuratori limitat, dar cuprinzator, si nu mai este necesara o alta determinare pana la modificarea echipamentului.

PARTEA a 8-a

Evaluarea respectarii valorilor-limita de emisie in gazele reziduale

1. In cazul masuratorilor continue, se considera ca valorilelimita de emisie sunt respectate in situatia in care:

a) niciuna dintre mediile aritmetice ale tuturor citirilor validate efectuate in decursul oricarei perioade de 24 de ore de functionare a unei instalatii sau activitati, cu exceptia operatiunilor de pornire, de oprire si de intretinere a echipamentelor, nu depaseste valoarea-limita de emisie;

b) niciuna dintre valorile medii orare nu depaseste valoarealimita de emisie multiplicata cu un factor egal cu 1,5.

2. In cazul masuratorilor periodice, se considera ca valorilelimita de emisie sunt respectate in situatia in care, in cursul unui exercitiu de monitorizare:

a) valoarea medie a tuturor valorilor masurate nu depaseste valoarea-limita de emisie;

b) niciuna dintre valorile medii orare nu depaseste valoarealimita de emisie, multiplicata cu un factor egal cu 1,5.

3. Conformarea cu partea a 4-a se verifica pe baza sumei concentratiilor masice ale fiecaruia dintre compusii organici volatili in cauza. In orice alta situatie, in cazul in care nu exista dispozitii contrare in partea a 2-a, conformarea se verifica pe baza masei totale a carbonului organic emis.

4. La determinarea concentratiilor masice ale poluantilor din gazele reziduale nu se iau in considerare volumele de gaze adaugate la gazele reziduale in scopul racirii sau diluarii, acolo unde este tehnic posibil.

ANEXA Nr. 8 la legea 278 din 2013


Prevederi tehnice aplicabile instalatiilor producatoare de dioxid de titan

PARTEA 1


Valorile-limita de emisie pentru emisiile in apa

1. In cazul instalatiilor care folosesc procedeul cu sulfat (medie anuala):

550 kg de sulfat pe tona de dioxid de titan produs.

2. In cazul instalatiilor care folosesc procedeul cu clor (medie anuala):

a) 130 kg de clor pe tona de dioxid de titan produs in cazul utilizarii rutilului natural;

b) 228 kg de clor pe tona de dioxid de titan produs in cazul utilizarii rutilului sintetic;

c) 330 kg de clor pe tona de dioxid de titan produs in cazul utilizarii zgurei. Instalatiile care evacueaza in apele marine (estuare, zone costiere sau in larg) pot fi supuse unei valorilimita de emisie de 450 kg de clor pe tona de dioxid de titan produs in cazul utilizarii zgurei.

3. In cazul instalatiilor care utilizeaza procedeul cu clor si folosesc mai mult de un tip de minereu, valorile-limita de emisie de la pct. 2 se aplica proportional cu cantitatile din fiecare minereu utilizat.

PARTEA a 2-a

Valorile-limita de emisie pentru emisiile in aer

1. Valorile-limita de emisie care sunt exprimate in concentratii masice pe metru cub (Nm3) se calculeaza la o temperatura de 273,15 K si la o presiune de 101,3 kPa.

2. Pentru pulberi: 50 mg/Nm3 ca medie orara provenind de la sursele principale si 150 mg/Nm3 ca medie orara provenind din orice alta sursa.

3. Pentru dioxidul si trioxidul de sulf in stare gazoasa provenind din fazele de fermentare si de calcinare, inclusiv picaturile de acid, calculate ca echivalent SO2:

a) 6 kg pe tona de dioxid de titan produs, ca medie anuala;

b) 500 mg/Nm3 ca medie orara pentru instalatiile destinate concentrarii de deseuri acide.

4. Pentru clor, in cazul instalatiilor care folosesc procedeul cu clor:

a) 5 mg/Nm3 ca medie zilnica;

b) 40 mg/Nm3 in orice moment.

PARTEA a 3-a

Monitorizarea emisiilor

Monitorizarea emisiilor in aer include cel putin monitorizarea continua a:

a) dioxidului si trioxidului de sulf provenind in fazele de fermentare si de calcinare din instalatiile pentru determinarea concentratiei de deseuri acide in instalatiile in care este utilizat procedeul cu sulfat;

b) clorului provenind de la sursele importante din cadrul instalatiilor care utilizeaza procedeul cu clor;

c) pulberilor din sursele importante generatoare de pulberi.

Echipa noastra de specialisti iti sta la dispozitie:

Alte Postari

platforma SIATD

Ordinul 1595 din 2020 privind aplicatia SIATD

Ordin si instructiuni de utilizare a aplicatiei informatice „Sistemul informatic de asigurare a trasabilității deșeurilor” (SIATD), in vederea monitorizarii si verificarii corectitudinii tranzactiilor cu deseuri de ambalaje in sistemul raspunderii extinse a producatorului.

Cine trebuie sa depuna declaratii la fondul de mediu

Cine trebuie sa depuna declaratii la fondul de mediu

Importatorii si producatorii trebuie sa depuna declaratii la fondul de mediu daca desfasoara activitati de import, achizitioneaza intracomunitar sau desfasoara activitati de productie.
Declaratiile AFM se depun pentru ambalaje, EEE-uri, baterii si acumulatori, pentru anvelope, uleiuri, emisii si ecotaxa.

Trimite un mesaj:

Gasesti utila informatia? Impartaseste-o cu prietenii pe canalele tale favorite:
Share on facebook
Facebook
Share on twitter
Twitter
Share on linkedin
LinkedIn
Share on reddit
Reddit
Share on email
Email
Share on telegram
Telegram
Share on whatsapp
WhatsApp
Share on pinterest
Pinterest

Cu Ce Te Putem Ajuta?

Care este problema de mediu cu care te confrunti? Scrie-ne aici un mesaj scurt:

fii mereu informat!

Aboneaza-te pentru a primi continut exclusiv si notificari cand apar modificari in legislatia de mediu.