Industria agricolă este una dintre principalele activități economice care contribuie semnificativ la dezvoltarea economică globală, asigurând hrana și materii prime pentru o varietate de industrii conexe. Cu toate acestea, impactul acestei industrii asupra mediului nu poate fi neglijat.
Producția agricolă modernă, intensificată pentru a satisface cerințele unei populații în creștere, a generat o serie de probleme de mediu, cum ar fi poluarea apei, aerului și solului. Aceste surse de poluare trebuie înțelese în detaliu și raportate corespunzător pentru a putea implementa măsuri eficiente de reducere și monitorizare.
Utilizarea intensivă a pesticidelor și fertilizanților chimici
Una dintre cele mai mari surse de poluare din agricultură este utilizarea pesticidelor și fertilizanților chimici. Aceste substanțe sunt utilizate pentru a proteja culturile de boli, dăunători și buruieni, dar efectele lor secundare pot fi devastatoare pentru ecosistemele locale.
Odată aplicate pe sol, pesticidele și fertilizanții pot ajunge în apele subterane sau de suprafață prin scurgere și levigare, contaminând sursele de apă potabilă și afectând fauna și flora acvatică.
Efecte asupra mediului:
- Contaminarea apei – Produsele chimice ajung în râuri, lacuri și pânze freatice, ducând la eutrofizare, o creștere excesivă a algelor care scade nivelul de oxigen din apă și afectează viața acvatică.
- Degradarea solului – Fertilizanții chimici modifică structura și compoziția chimică a solului, reducând fertilitatea naturală și ducând la un declin al biodiversității.
- Emisii de gaze cu efect de seră – Utilizarea excesivă a îngrășămintelor azotate contribuie la creșterea emisiilor de oxid de azot (N2O), un gaz cu efect de seră de 300 de ori mai puternic decât dioxidul de carbon.
Cum să raportezi utilizarea pesticidelor și fertilizanților:
Pentru a raporta utilizarea acestor substanțe, agricultorii trebuie să înregistreze cantitățile aplicate pe fiecare cultură și să monitorizeze periodic concentrațiile de substanțe chimice din sol și apă.
Dacă ai nevoie de ajutor, apelează la o firmă care se ocupă de evidența gestiunii deșeurilor.
Emisiile de gaze cu efect de seră
Agricultura contribuie semnificativ la emisiile de gaze cu efect de seră, în special prin producția de metan și oxid de azot.
Fermele de animale sunt responsabile pentru aproximativ 40% din emisiile globale de metan din agricultură, gaz generat prin procesul de digestie anaerobă din stomacul rumegătoarelor. În plus, fermentația gunoiului de grajd eliberează o cantitate considerabilă de metan și amoniac, poluând aerul și contribuind la încălzirea globală.
Efecte asupra mediului:
- Contribuția la schimbările climatice – Metanul și oxidul de azot sunt gaze cu efect de seră mult mai puternice decât dioxidul de carbon, iar emisiile lor continuă să crească pe măsură ce cererea de produse animaliere crește.
- Formarea ploilor acide – Amoniacul eliberat în atmosferă reacționează cu alți compuși chimici, contribuind la formarea ploilor acide, care afectează vegetația și structura solului.
Cum să raportezi emisiile de gaze:
Raportarea emisiilor de gaze cu efect de seră se face prin monitorizarea atentă a proceselor de producție și a fluxurilor de deșeuri.
Există platforme care oferă un ghid detaliat pentru calcularea și raportarea amprentei de carbon a fermelor, ajutându-i pe agricultori să își optimizeze procesele și să reducă emisiile.
Afla cum EnviroCons te poate ajuta sa iti indeplinesti toate obligatiile de mediu, corect si la timp:
Gestiune Deseuri
Intocmim evidentele si depunem la termen raportarile periodice pentru deseurile generate (APM, ANPM, MEC)
Autorizatii & Vize
Oferim solutii optime pentru obtinere sau revizuire autorizatii de mediu si asiguram viza anuala in timp util.
Declaratii AFM & OIREP
Facem calculele, propunem solutiile de optimizare costuri si depunem declaratiile/raportarile necesare.
Poluarea apei prin deșeuri animale
Fermele de animale generează o cantitate mare de deșeuri organice, care, dacă nu sunt gestionate corespunzător, pot contamina apele subterane și de suprafață.
Nitrații și fosfații proveniți din aceste deșeuri duc la eutrofizare și apariția „zonelor moarte” în corpurile de apă, unde viața acvatică nu mai poate supraviețui din cauza lipsei de oxigen.
Efecte asupra mediului:
- Degradarea calității apei – Contaminarea cu nutrienți determină proliferarea bacteriilor și algelor, reducând calitatea apei și afectând fauna locală.
- Risc de contaminare pentru oameni – Consumul de apă contaminată cu nitrați poate duce la probleme de sănătate, inclusiv methemoglobinemie la sugari (sindromul „blue baby”).
Cum să raportezi poluarea apei:
Pentru raportarea poluării apei, este esențial să se colecteze și să se analizeze probe de apă în mod regulat. Raportarea către autoritățile de mediu locale trebuie să includă concentrația de nitrați, fosfați și alte substanțe poluante, conform normelor stabilite de Directivele Europene privind Apa.
De asemenea, în România, raportarea și gestionarea poluării din agricultură sunt reglementate prin OUG 92/2021, care stabilește obligațiile privind măsurile de protecție a mediului și monitorizarea impactului activităților agricole asupra apelor și solului.
Agricultorii trebuie să respecte cerințele acestei ordonanțe pentru a evita sancțiunile și pentru a asigura un mediu mai curat și mai sănătos.
Eroziunea și degradarea solului
Practicile agricole nesustenabile, precum monocultura, cultivarea pe terenuri în pantă și utilizarea intensivă a echipamentelor grele, duc la eroziunea solului.
Acest fenomen reduce capacitatea solului de a susține vegetația, afectează ciclul apei și contribuie la degradarea terenurilor agricole.
Efecte asupra mediului:
- Pierderea fertilității solului – Eroziunea duce la pierderea stratului fertil de la suprafață, ceea ce reduce capacitatea solului de a susține culturi sănătoase.
- Scurgerea sedimentelor – Sedimentele rezultate din eroziune ajung în râuri și lacuri, afectând calitatea apei și habitatul acvatic.
Cum să raportezi eroziunea solului:
Agricultorii pot folosi tehnologii de teledetecție, cum ar fi GIS (Geographic Information System), pentru a monitoriza schimbările în topografia solului și a raporta aceste date autorităților de mediu.
Programele de raportare trebuie să includă date privind pierderile de sol și schimbările de utilizare a terenului.
Poluarea fonică și a mirosurilor
Deși mai puțin discutate, poluarea fonică și cea a mirosurilor sunt probleme reale în fermele mari de animale. Echipamentele de prelucrare, transportul, precum și gestionarea deșeurilor animaliere produc zgomote puternice și mirosuri neplăcute, afectând comunitățile locale.
Efecte asupra mediului și sănătății:
- Stresul și disconfortul – Zgomotul constant și mirosurile neplăcute pot induce stres atât la oameni, cât și la animale.
- Impact asupra sănătății – Expunerea prelungită la poluare fonică este asociată cu creșterea riscului de hipertensiune și alte probleme cardiace.
Cum să raportezi poluarea fonică și a mirosurilor:
Monitorizarea acestor tipuri de poluare necesită utilizarea de senzori specializați și raportarea valorilor către autoritățile locale. Standardele de poluare fonică și a mirosurilor variază de la o regiune la alta, dar este esențial să se respecte limitele stabilite prin legislația locală.
Pentru a reduce impactul agricol asupra mediului, este esențială o schimbare a practicilor agricole și adoptarea de măsuri ecologice. Aceasta presupune utilizarea de fertilizatori organici, practici de rotație a culturilor și gestionarea durabilă a deșeurilor animale.
Totodată, raportarea corespunzătoare a surselor de poluare este esențială pentru a monitoriza și controla impactul negativ asupra mediului. Agricultorii pot folosi diverse platforme digitale și sisteme de monitorizare pentru a-și îmbunătăți gestionarea resurselor și pentru a respecta standardele de mediu.
